Candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, care aspiră pentru un nou mandat de Președinte al Republicii Moldova, și-a exercitat dreptul la vot în jurul orei 11:00. La secția unde a votat Maia Sandu au venit susținători, jurnaliști moldoveni, dar și internaționali. A fost îmbulzeală mare la fața locului, iar preț de câteva minute, Maia Sandu nu și-a putut începe discursul. „Moldova, hai la vot!”, au scandat susținătorii.

„Dragi cetățeni, ieșiți la vot, în această duminică luăm două decizii importante pentru țara noastră. Luați două buletine de vot, votați la referendum și alegeți președintele Republicii Moldova pentru următorii patru ani. Votul nostru de la referendum ne va decide soarta pentru multe decenii înainte.

Eu am votat anume pentru că moldovenii trebuie să își determine soarta. Nu alții, nu banii murdari, nu minciunile, ci voința poporului. Eu am votat pentru ca Moldova să poată să se dezvolte în pace și libertate, pentru ca Moldova să poată să-și construiască viitorul pe care și-l dorește și pe care îl merită. Ieșiți la vot, votul fiecăruia este important. Nu este doar o ștampilă pe hârtie, este alegerea pentru cum vei trăi începând cu ziua de mâine. Noi vrem ca moldovenii să-și decidă soarta, de aceea îi îndemn pe toți cetățenii să iasă la vot și să voteze pentru viitorul lor și pentru viitorul copiilor lor”, a declarat Maia Sandu.

În același discurs, actualul președinte s-a adresat și moldovenilor din diasporă.

„Dragi cetățeni din diasporă, știu că vă faceți griji pentru oamenii dragi rămași acasă. Ieșiți la vot pentru ca cei dragi de acasă să poată trăi în pace în continuare”, a conchis Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 20 octombrie 2024 în Republica Moldova au loc alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderare la Uniunea Europeană. Circa trei milioane de cetățeni sunt așteptați la urne.

Alegătorii vor trebuie să opteze pentru unul dintre cei 11 candidați care aspiră la funcția de președinte al Republicii Moldova: Alexandr Stoianoglo, Maia Sandu, Renato Usatîi, Vasile Tarlev, Irina Vlah, Ion Chicu, Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi şi Natalia Morari.

#alegeri #Maia Sandu #sectie de vot

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.