Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova au loc alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană. Circa trei milioane de cetățeni sunt așteptați la urne, pentru a-și exprima opinia. Este bine de știut că în ziua alegerilor există anumite interdicții, care trebuie respectate. În caz contrar, persoanele care omit abateri de la lege pot fi sancționate.

Ce se permite în ziua alegerilor?

Orice cetățean cu drept de vot, adică persoana care a atins vârsta de 18 ani și nu are nici o interdicție impusă de instanță, poate participa la alegeri. Acesta va prezenta la secția de votare documentul de identitate, datele lui vor fi introduse în sistemul informațional, va semna în liste electorale și va primi buletinele de vot.

Dacă din motive medicale sau din alte considerente un votant nu se poate deplasa la secție, acesta poate solicita urna mobilă, inclusiv în ziua votării, până la ora 14:00. Cererea se va depune personal, de rude, asistentul social sau telefonic.

Persoanele cu nevoi speciale pot cere de la funcționarii electorali atributele necesare pentru a facilita procesul de votare, de exemplu o lupă. De asemenea, acestea pot fi asistate de o rudă.

Dacă alegătorul a greșit opțiunea în buletinul de vot, acesta poate solicita altul, o singură dată. Buletinul de vot greșit se va anula de către funcționarii electorali, informația fiind stipulată într-un proces verbal.

Dacă vor fi alegători în rând, care nu au reușit să își exercite dreptul de vot până la ora 21:00, programul de lucru a secției de votare poate fi prelungit cu maxim două ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce nu se permite în ziua votării?

Legislația interzice agitația electorală în ziua alegerilor. Nu se permite aflarea în perimetrul secției de votare cu afișaje sau materiale care promovează un anumit candidat și orice publicitate electorală.

Este interzisă și transportarea votanților, dar și oferirea unor bunuri în schimbul susținerii unei opțiuni sau a unui concurent electoral, atât în ziua alegerilor, cât și în alte perioade.

Accesul mai multor persoane în cabina de vot, cu excepția cetățenilor cu nevoi speciale, însoțite de apropiați, este interzisă. Nu se permite nici exprimarea opțiunii de vot de mai multe ori sau în locul altei persoane.

Nu se permite nici fotografierea sau filmarea în incinta secțiilor de votare, cu excepția în care aceasta se realizează de jurnaliști confirmați de Comisia Electorală Centrală.

Votul este secret, iar fotografierea buletinelor de vot nu se permite. La fel, este interzisă scoaterea lor din secția de votare sau expunerea publică.

Legislația Națională interzice și apariția candidaților în alegeri și participanților la referendum la emisiuni televizate sau radiofonice.

În timpul rezervat votării se interzic închiderea localului de votare și suspendarea votării, cu excepția cazurilor de dezordine în masă, de calamități naturale, de alte circumstanțe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea votării.

Nu se permite purtarea armelor de foc sau a armelor albe în localul secției de votare. Prin excepție de la această interdicție, în secția de votare pot intra cu arme de foc reprezentanții forțelor de ordine, dacă își exercită dreptul de vot la această secție sau au fost chemați pentru a asigura restabilirea ordinii de drept.

#interdictii #prezidentiale #referendum #secții de votare #ziua alegerilor

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.