„După mine, aceasta nu înseamnă democrație, asta arată mai mult a acte de corupere”. Așa comentează președinta Republici Moldova, Maia Sandu, plecarea din PSRM și alăturarea unor deputați și primari din nordul țării la Mișcarea pentru Popor, o structură în jurul Partidului Politic Șor. Șefa statului condamnă traseismul politic și spune că instituțiile statului lucrează pentru a combate finanțarea ilegală a partidelor politice, dar și acțiunile de corupere a aleșilor poporului. Declarațiile au fost făcute pentru Nordnews.md în cadrul celei mai recente vizite de la nordul țării, împreună cu ministra Sănătății, Ala Nemerenco, unde au avut o întâlnire cu personalul medical al Spitalului Clinic Bălți.

„În istoria R. Moldova am văzut mai multe situații similare. În general, se poate întâmpla ca cineva să își schimbe preferințele politice, dar noi putem suspecta că aici e vorba de corupție pentru că am văzut în trecut și pentru că știm cum lucrează grupările criminale în R. Moldova, dar aceste lucruri trebuie dovedite și după asta sancționate. Președinția nu este instituția care poate să facă acest lucru, dar o poate face Procuratura, alte instituții ale statului și știm că se lucrează pentru a combate finanțarea ilegală a partidelor politice, pentru a combate acțiunile de corupere, dar încă e mult de lucru pe această parte. După mine, aceasta nu înseamnă democrație, asta arată mai mult a acte de corupție”, a declarat Maia Sandu, președinta R. Moldova.

Maia Sandu spune că parlamentarii de la Chișinău trebuie să activeze în interesul cetățenilor. Declarația vine în contextul în care o delegație a deputaților socialiști, în frunte cu Vlad Batrîncea, au mers recent la Moscova unde s-au întâlnit cu reprezentanții partidului lui Vladimir Putin „Rusia Unită”.

„Pe mine mă interesează problemele cetățenilor și de asta sunt astăzi, aici. Ce fac cei de la PSRM e treaba lor, dar trebuie să țină minte că ei sunt cetățeni ai R. Moldova și sunt obligați să respecte interesul R. Moldova. În situația în care vor comite acțiuni care vin împotriva țării noastre, vor trebuie să-și asume aceste acțiuni și respectiv, responsabilitatea pentru asta”, a adăugat Maia Sandu, președinta R. Moldova.

În ultimele săptămâni, Partidul Socialiștilor a pierdut trei deputați din Parlament. Este vorba de Gaik Vartanean, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Ultimii doi au anunțat că părăsesc formațiunea și aderă la Mișcarea pentru Popor, coordonată de Ilan Șor. Ulterior, mai mulți primari aleși pe lista partidului au anunțat că se alătură așa-zisei Mișcări pentru Popor, ca ulterior să susțină noul proiect politic de stânga anunțat pe 31 martie de Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi.

În acest context, Vlad Batrîncea, a declarat că pe parcursul ultimelor luni au avut loc mai multe tentative de corupere a membrilor PSRM pentru ca aceștia să părăsească partidul.

Totodată, mai mulți primari, consilieri raionali și locali, membri ai Partidului Democrat din Moldova au părăsit formațiunea și au declarat că se alătură Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei condus de ex-premierul R. Moldova, Ion Chicu.

#Maia Sandu #Partidul Șor #PSDE #PSRM #transferuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.