Un ofițer din garda personală a lui Vladimir Putin a fugit din țară și a dezvăluit culisele vieții președintelui rus. Sunt confirmate multe dintre lucrurile pe care le-a scris presa în ultimul an despre președintele rus: este paranoic, stă mai mult în buncăr, se teme pentru sănătatea lui și nu folosește internetul sau telefoane inteligente. Mai mult, are birouri identice în mai multe clădiri, ca dușmanii să nu știe unde e. Ofițerul fugit din Rusia răspunde și la marea întrebare: cât de bolnav este Vladimir Putin?

Gleb Karakulov, căpitan în cadrul Serviciului Federal de Protecție: „Îl consider un criminal de război. Are o teamă patologică pentru propria viață. Încă nu au venit cu Novichok după mine, dar au fost să discute cu rudele mele. Este într-o stare de sănătate mai bună decât alți oameni la vârsta lui. Nu trebuie să urmați ordinele lui criminale”.

Ilia Rojdestvenski, jurnalist Dossier.Center, a spus cum a reușit să fugă ofițerul: „Gleb Karakulov, căpitan în cadrul Serviciului Federal de Protecție (n.red. FSO), la mijlocul lunii octombrie 2022, a reușit să distragă atenția colegilor lui pentru câteva ore și a fugit în Turcia. Karakulov este ofițerul cu cel mai mare grad care fuge din țară în istoria modernă a Rusiei. Era inginer în cadrul departamentului de comunicații prezidențiale din FSO și lucra direct cu Vladimir Putin. A pus la dispoziția șefului statului și premierului linii sigure de comunicații și a fost în peste 180 de călătorii în străinătate în timpul celor 13 ani în FSO”.

Gleb Karakulov: „În februarie 2022 a început un război criminal și nu am mai putut să fac compromisuri. Nu mai puteam rămâne în slujba președintelui”.

Ilia Rojdestvenski: „Jumătate de planetă este obsedată de o întrebare: cum e sănătatea lui Putin?”

Gleb Karakulov: „Pot să vă spun că am fost în multe călătorii cu el, făcea multe deplasări înainte de 2020. După, a stat mai mult în buncăr și a făcut una, maxim trei, călătorii pe an. Este într-o stare de sănătate mai bună decât alți oameni de vârsta lui. Știu că oamenii din jurul președintelui fac teste PCR de mai multe ori pe zi.”

Ilia Rojdestvenski: „Poate Putin este bolnav în fază terminală și se teme să ia COVID?” Gleb Karakulov: „Dacă are ceva probleme de sănătate, sunt unele legate de vârstă. Probabil are ceva. Dar nimic serios, aș zice”.

#buncar #ofiter #Vladimir Putin

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.