Președinta țării, Maia Sandu, a venit cu un mesaj astăzi, 7 februarie, dedicat întrunirii Guvernului Republicii Moldova cu reprezentanții Cabinetului de miniștri ai României, programată pentru sfârșitul săptămânii curente, vineri 11 februarie la Chișinău.

Cu acest prilej, șefa statului anunță ce acorduri urmează să fie semnate între cele două state, în cadrul ședinței comune celor două Guverne.

„Ziua de luni începe cu vești importante – la sfârșitul acestei săptămâni, la Chișinău va avea loc ședința comună a Guvernelor Republicii Moldova și României. Cu acest prilej, vor fi semnate o serie de acorduri și protocoale de colaborare pe mai multe domenii. Între acestea, acordul privind construirea unui nou pod peste Prut la Ungheni, programul de asistență financiară nerambursabilă de 100 de milioane de euro și eliminarea tarifelor de roaming. Avem o șansă unică să implementăm proiecte de importanță majoră pentru țara noastră. Mulțumim României, care dovedește încă odată solidaritate și generozitate față de cetățenii Republicii Moldova”, se arată în mesajul președintei publicat pe o rețea de socializare.

Precizăm că, ședinţe comune între Guvernele Republicii Moldova şi României au fost organizate și în 2012, la Iaşi şi Bucureşti, în 2015 – Neptun şi în 2017 – la Piatra Neamţ.

#Guvern #Maia Sandu #Moldova #Romania #sedinta comuna

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.