De mai mulți ani Ministerul Mediului din România coordonează programul „Rabla”, prin care deținătorii unor vehicule scoase din uz (VSU) le pot preda producătorului sau importatorului, obținând o reducere la procurarea unuia nou. Asemenea programe există și în celelalte state ale UE. Ministerul Mediului al Republicii Moldova de asemenea a elaborat un regulament privind gestionarea VSU. „El se află la etapa de avizare de către instituțiile și ministerele de resort (Ministerul Economiei, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene și alte agenții guvernamentale, n.r.)”, a explicat pentru IPN Virginia Galatonov, consultant principal în Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice din cadrul Ministrului.

Regulamentul urmează să fie adoptat printr-o hotărâre de guvern. Documentul „transpune prevederile Directivei nr.2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din 18 septembrie 2000 privind vehicule scoase din uz”.

„Scopul regulamentului constă în instituirea unui cadru juridic de reglementare privind prevenirea formării de deșeuri provenite de la vehiculele scoase din uz, colectarea, reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a vehiculelor scoase din uz, inclusiv componentelor și materialelor acestora pentru a reduce eliminarea de deșeuri, contribuind astfel la o dezvoltare durabilă a societății și la îmbunătățirea din punct de vedere ecologic a activității agenților economici implicați în ciclul de viață al vehiculelor conform principiului de responsabilitate extinsă a producătorului, în special a agenților economici direct implicați în tratarea vehiculelor scoase din uz”, se precizează în proiectul de regulament.

În particular, proiectul de regulament prevede că „producătorii de vehicule și a componentelor acestora au obligația de a asigura primirea de la ultimul deținător și/sau proprietar legal al vehiculelor pe care le-au introdus pe piață, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz, și predarea acestora către agenții economici autorizați să desfășoare activități de tratare”.

Potrivit sursei citate, actualmente, este în proces de elaborare mecanismul prin care importatorii de autovehicule vor fi obligați sa asigure reciclarea VSU.

„Mecanismul încă nu a fost pus pe rol, nu a fost definitivat, la el se mai lucrează”, a specificat Virginia Galatonov.

Din 2023, mecanismul de responsabilitate extinsă a producătorilor (importatorilor) pentru VSU ar putea fi funcțional. Astfel, automobiliștii din Republica Moldova vor putea să predea VSU importatorului.

Proiectul de regulament mai prevede reglementări pentru „agenți economici care desfășoară numai activități de colectare autorizați”. În particular, aceștia trebuie să predea „VSU colectate în maximum o lună de la data preluării lor agenților economici autorizați pentru tratarea VSU, așa cum au fost preluate de la ultimul deținător și/sau proprietar”.

Astfel, de mecanismul în cauză ar putea beneficia și proprietarii unor VSU care au fost procurate la mâna a doua și aduse în Republica Moldova de către persoane private, fără serviciile vreunui agent economic autorizat.

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china