Dizolvarea Parlamentului în primăvara anului 2021 a fost un eveniment care practic a dus la o metamorfoză de oameni în organul suprem al țării. Totuși, la aproape 9 luni de la dizolvare, Maia Sandu precizează că a fost un pas deloc ușor și că pentru a avea o imagine deplină a situației a purtat mai mult discuții cu societatea civilă, apelând chiar și la consultația a trei foști președinți de țară.

M-am consultat cu foarte multă lume, am avut consultări și cu membri ai societății civile în câteva runde de discuții. A fost mai multă lume, nu-mi amintesc exact, dar am avut mai multe discuții despre cum vede lumea situația. Colegii mei au reușit să facă legătură cu trei foști președinți, domnul Snegur, domnul Timofti și am vorbit și cu domnul Voronin. I-am întrebat pe fiecare dintre ei cum văd situația și cum ar proceda ei, a dezvăluit Maia Sandu în cadrul interviului #fărăprotocol cu Dorin Galben.

Șefa statului susține că nu își aduce aminte în detaliu care a fost îndrumarea lui Vladimir Voronin.

Domnul Voronin mi-a răspuns la telefon, nu-mi amintesc exact ce mi-a spus. Probabil mi-a spus că trebuie să discut cu fracțiunile parlamentare, dar și să analizeze opțiunile alegerilor anticipate, ceva în sensul ăsta, a adăugat Maia Sandu.

VIDEO Crăciunul în familia Maiei Sandu. Cu cine a marcat Nașterea Domnului și cine i-a gătit masa

#Maia Sandu #Vladimir Voronin

Poezia, muzica, lectura și tradițiile au adus împreună sute de bălțeni de Ziua Limbii Române. În mai multe spații culturale din municipiu au fost organizate recitaluri, expoziții, ateliere și spectacole, toate dedicate limbii care îi unește pe românii de pe ambele maluri ale Prutului, transmite nordnews.md.

Aleea Clasicilor Culturii Naționale i-a întâmpinat pe vizitatori cu recitaluri artistice, expoziții și ateliere interactive. Biblioteca stradală i-a îndemnat pe oameni să redescopere lectura și frumusețea cuvântului scris.

„Evident că Limba Română este una dintre cele mai importante sărbători pentru poporul nostru românesc, pentru că prin cuvânt ne exprimăm. Cuvântul înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, cuvântul înseamnă educație și, evident, prin cuvânt ne definim noi înșine”, a declarat Ludmila Savciuc, locuitoare a municipiului Bălți.

Pentru participanți, limba română înseamnă mai mult decât un mijloc de comunicare. Ea este parte a identității și a locului pe care îl numesc acasă.

„Eu cred că valorile naționale sunt tot ceea ce ne ține pe noi ca națiune. Cred că, în suflet, fiecare dintre noi are acest lucru. Tradițiile noastre trebuie să le păstrăm în suflet și să le transmitem mai departe”, a spus Larisa Carp, meșter popular.

„Pentru mine este important să vorbesc limba română, deoarece eu aici m-am născut, am crescut”, a declarat Felicia Tumuruc, interpretă.

Organizatorii spun că tocmai copiii sunt cei care vor duce mai departe limba română și valorile care o însoțesc.

„Mai ales cei care cresc acum sunt viitorul țării noastre, iar cei mai tineri trebuie să o vorbească și să o ducă mai departe. Toți o iubesc și îmi doresc, chiar îmi doresc, ca în fiecare zi să auzim limba română vorbită frumos”, a declarat Angelica Furtună-Taburceanu, conducătoarea artistică a ansamblului folcloric „Doinița”.

„Cetățenii Republicii Moldova să sărbătorească Ziua Limbii Române, pentru că știm cât a avut de suferit această limbă frumoasă a noastră. Noi, ca cetățeni, avem obligația să o transmitem din generație în generație, nu doar ca pe un mijloc de comunicare, ci ca pe o parte a sufletului nostru”, a declarat Viorica Furtună, director artistic al Palatului Municipal de Cultură din municipiul Bălți.

Ziua Limbii Române este marcată anual pe 31 august. Data amintește de adoptarea legislației lingvistice din 1989, când a fost oficializată revenirea la grafia latină.