Președinta Maia Sandu a declarat la Strasbourg că Ordinul European de Merit, primit astăzi, aparține cetățenilor Republicii Moldova, care au susținut constant parcursul european al țării. În discursul susținut în Parlamentul European, șefa statului a afirmat că, timp de trei decenii, moldovenii și-au construit viitorul european, depășind dificultăți economice, apărând democrația și opunându-se tentativelor de capturare a statului.

„Această distincție aparține oamenilor din Moldova. Ei sunt cei care au câștigat-o”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mulțumit pentru distincția oferită și a spus că aceasta reflectă eforturile societății moldovenești de apropiere de valorile europene.

„Vă mulțumesc pentru onoarea Ordinului European de Merit. A-l primi alături de lideri care au modelat acest continent — și în această instituție construită pe ideea că europenii sunt mai puternici împreună — este copleșitor”, a afirmat șefa statului.

Maia Sandu a subliniat că meritul aparține funcționarilor publici care contribuie la alinierea instituțiilor la standardele europene, jurnaliștilor care au consolidat presa liberă, dar și specialiștilor care au redus dependența energetică a Republicii Moldova de Rusia și au conectat țara la infrastructura europeană.

Totodată, președinta a remarcat contribuția companiilor care și-au orientat activitatea spre piața europeană, menționând că două treimi din comerțul Republicii Moldova se desfășoară în prezent cu Uniunea Europeană.

În discursul său, Maia Sandu a vorbit și despre provocările de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra Republicii Moldova.

„Facem toate acestea în timp ce trăim alături de războiul brutal al Rusiei — în timp ce rachetele și dronele Kremlinului ne violează spațiul aerian, ne poluează apele și ne afectează infrastructura energetică. Moldovenii nu cedează. Acesta este meritul”, a declarat președinta.

La final, șefa statului a lansat un apel către instituțiile Uniunii Europene și statele membre să susțină continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

„Apelul meu către dumneavoastră, către instituțiile UE și statele membre, este simplu: răsplătiți acest merit. Permiteți Republicii Moldova să înainteze pe drumul său european”, a conchis Maia Sandu.

Maia Sandu a fost decorată marți, 19 mai, la Strasbourg, cu Ordinul European de Merit — distincție instituită de Parlamentul European cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la Declarația Schuman, pentru contribuții la promovarea valorilor și a proiectului european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare