„Kremlinul finanțează acțiuni de destabilizare, ca să intervină în alegeri”. Este declarația președintei țării, Maia Sandu, care spune că în ciuda acestui fapt, autoritățile fac tot posibilul pentru a consolida instituțiile și procesele democratice.

„Din păcate, Kremlinul nu respectă alegerea cetățenilor moldoveni, Kremlinul își dorește ca Republica Moldova să rămână într-o zonă gri, pe care să o folosească în interesele proprii. Cetățenii Republicii Moldova își doresc să fie parte a lumii libere, își doresc să aibă șansa să-și consolideze democrația și acest lucru poate fi făcut în marea familie a Uniunii Europene și cetățenii moldoveni au dreptul să aleagă și să-și construiască prezentul și viitorul.

Kremlinul încearcă să submineze eforturile noastre, procesele de consolidare a instituțiilor și proceselor democratice prin bani murdari pe care îi aduc în Republica Moldova, îi aduc în Moldova ca să finanțeze acțiuni de destabilizare, ca să intervină în alegeri, ca să finanțeze forțe pro-Kremlin, străine intereselor Republicii Moldova”, a conchis Sandu.

Șefa statului a mai precizat că țara noastră se confruntă cu problema dezinformării și propagandei.

Republica Moldova se confruntă cu problema dezinformării și propagandei, dar cu atât mai mare este determinarea noastră să construim un stat puternic, să ne asigurăm că spațiul nostru informațional nu este atacat de către Kremlin, și aceste eforturi le facem împreună cu partenerii noștri pentru că nu doar în Republica Moldova se întâmplă asemenea lucruri. Da, Republica Moldova este mai vulnerabilă pentru că este mai aproape și este în proces de transformare, dar cu aceste probleme se confruntă inclusiv state membre ale UE și noi împreună încercăm să învățăm cum putem în mod eficient să combatem aceste atacuri hibride și să ne consolidăm democrația și să putem să ne urmăm alegerea”, a mai adăugat președinta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marți, 18 iunie, la Chișinău au fost semnate Programul Executiv de Cooperare Culturală între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Italiene pentru 2024 – 2027 și Declarația comună în sprijinul aderării Moldovei la UE.

#cetateni moldoveni #Kremlin #Maia Sandu #Moldova #Rusia

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.