Președinta țării, Maia Sandu, a vorbit din nou despre intenția de a adopta un copil, exact așa cum a făcut-o doi ani în urmă, în cadrul unui interviu „Fără protocol”, fiind intervievată de jurnalistul Dorin Galben. În cadrul noului interviu de la începutul anului 2022, șefa statului spune ce o oprește acum să facă acest pas și dacă mai are intenția de a înființa un copil.

Potrivit Maiei Sandu, atunci, câțiva ani în urmă, doar a analizat care este procesul și etapele de adopție a unui copil în Republica Moldova, de unde a și dedus că este o procedură destul de anevoioasă, cu multă birocrație și impedimente.

Astfel, șefa statului afirmă că, încă nu a vorbit cu colegii ei din Guvern și ministerul de resort pentru a revedea mecanismul de adopție a unui copil în țara noastră, pentru că este unul destul de complex și birocratizat, însă cel mai probabil ar trebui de revăzut acest proces.

În prezent șefa statului afirmă că și-ar dori la fel de mult să adopte un copil, însă are o responsabilitate mult mai mare și anume – funcția de președintă a țării, fapt ce i se dedică în totalitate.

„E o situație în care trebuie să mă descurc aici (n.r. Președinție), sunt responsabilități enorme și bineînțeles că nu-mi pot asuma la această etapă o responsabilitate enormă în plus, care presupune timp și atenție. La Președinție am multe de făcut și nu le văd compatibile cu această responsabilitate (n.r. de adopție a unui copil)”, a spus Maia Sandu.

Fiind întrebată dacă ulterior, după ce își va încheia mandatul de președintă ar urma să revină la ideea de a adopta un copil, șefa statului a răspuns evaziv: Nu știu.

Totodată, președinta țării afirmă că este posibil adopția unui copil în Republica Moldova, atât pentru cupluri, cât și pentru o singură persoană, doar că „procedura este mai complicată”.

Amintim că, în 2019, în cadrul unui interviul, la fel oferit jurnalistului Dorin Galben, lidera PAS pe atunci, Maia Sandu, a dezvăluit în premieră că și-ar dori să adopte un copil. Unii au catalogat intenția și anunțul Maiei Sandu ca fiind „populism” în ajunul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2020.

#Maia Sandu

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.