Ministra Afacerilor Interne (MAI), Daniella Misail-Nichitin, afirmă că reforma care prevede majorarea vârstei de pensionare pentru militari și funcționari cu statut special este necesară, în condițiile în care actualul cadru legal datează din 1993 și nu mai reflectă realitățile actuale. Oficialul a precizat miercuri, 24 iunie, că proiectul de lege se află în proces de avizare și că ar putea fi ajustat pe parcurs.

„Este un proces modernizat și ajustat la circumstanțele și realitățiile timpului. Proiectul de lege se află în proces de realizare acum. Urmează să vină cu o serie de îmbunătățiri. La moment vorbim despre menținerea stagiului general de muncă de 25 de ani și pentru prima dată va apare o condiționalitate de vârstă în sensul exercitării dreptului la pensie. Această vârstă este de 45 de ani, proiectul oferă și o predictibilitate în sensul în care creșterea acestei condiționalități de vârstă va avea loc gradual într-o perioadă de zece ani”, a afirmat șefa de la MAI.

Ministra spune că vor exista și excepții pentru anumite structuri cu statut special, în special cele cu risc sporit, care nu vor intra sub incidența creșterii treptate a vârstei de pensionare.

„Proiectul prevede și niște excepții: mă refer la entitățile cu destinație specială. Vorbim de acel plafon de 45 de ani care nu va crește sau categoria care va fi exceptată de la această creștere graduală de vârstă. Vine și cu unele beneficii în sensul simplificării procedurii de rămânere în serviciul public cu statut special din perspectiva celor care au întrunit toate trei condiții. La fel, posibilitatea angajațiilor de evaluare care vor să comprime activitatea inclusiv după plafonul de vârstă stabilit astăzi prin legea specială, de 50 de ani pentru subofițeri și 55 de ani pentru ofițeri. Creșterea acestei vârste până la 55 și 60 corespunzător. După cum am spus și la început, proiectul este un proces de avizare și el poate suferi unele modificări”, a mai declarat Daniella Misail-Nichitin.

Precizăm că, conform noilor reglementări, stagiul necesar pentru obținerea pensiei va fi de 20 de ani comparativ cu 12 ani și 6 luni în prezent. Sistemul pensiilor pentru militari și funcționari cu statut special acoperă aproximativ 23.000 de beneficiari din șase instituții, inclusiv MAI, Ministerul Apărării, SIS, SPPS, CNA și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MAI #militari #pensii

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.