Partidul Legii și Dreptății s-a prezentat astăzi la sediul CEC pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare anticipate din 11 Iulie 2021. Cap de listă este fosta pretendentă la șefia Guvernului, Mariana Durleșteanu.

În cadrul declarațiilor de presă, liderul formațiunii Alexei Nicolae a declarat că Mariana Durleșteanu este diamantul listei.

De rând cu documentele prezentate, am prezentat și o listă de deputați, o listă de persoane oneste, profesioniste și integri. Printre aceste persoane, în această listă, se regăsește și un diamant, se numește Mariana Durleșteanu. Sperăm cu toată certitudinea că Moldova va avea o Margaret Thatcher, a declarat Alexei Nicolae.

Totodată, Alexei Nicolae a precizat că pe liste se regăsesc cel puțin 45% femei, însă nu toate se regăsesc în cap de listă.

Nu toate, nu toate sunt Mariana Durleșteanu. Eu am spus că Mariana Durleșteanu este un diamantul, iar diamantul trebuie să se diferențieze de alte metale, a adăugat liderul Partidului Legii și Dreptății.

În concluzie, Alexei Nicolae a declarat că Mariana Durleșteanu este un fenomen pentru Republica Moldova. „Ca doamna Durleșteanu în Republica Moldova, să nu să se supere femeile care sunt aici, avem foarte femei bune în RM, dar și moldovence peste hotare, însă în lume, sunt puține ca doamna Durleșteanu. Noi sperăm că lumea va vota și doamna Durleșteanu va veni acolo unde este așteptată”.

#Alexei Nicolae #Mariana Durleșteanu #Partidul Legii si Dreptații

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.