Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a efectuat prima sa vizită oficială în România în această calitate, fiind primit la Palatul Cotroceni de președintele României, Nicușor Dan. Cei doi oficiali au susținut miercuri, 5 noiembrie curent, o conferință de presă comună, în care au discutat despre securitatea pe flancul estic al Alianței, situația din Ucraina, cooperarea industrială și programul „Santinela Estică”.

Președintele Nicușor Dan i-a urat bun venit secretarului general și a subliniat caracterul productiv al discuțiilor purtate. „Este prima vizită în această calitate în România și mă bucur să-i urez bun venit. Am avut o discuție foarte productivă”, a declarat șeful statului.

Liderul român a anunțat că România găzduiește, în aceste zile, Forumul NATO pentru Industria, un eveniment de amploare la care participă câteva sute de companii din industria de apărare. „Este un eveniment care se organizează o dată la doi ani și suntem fericiți că-l organizăm în România”, a spus Nicușor Dan, subliniind importanța cooperării economice în domeniul apărării.

Președintele a amintit că România implementează strategia națională pentru industria de apărare 2024–2030, prin care urmărește revigorarea unei ramuri economice cu tradiție, dar care a fost neglijată în ultimele decenii.

În cadrul discuțiilor bilaterale, cei doi lideri au analizat situația de securitate în spațiul euroatlantic, necesitatea creșterii cheltuielilor de apărare și sprijinul constant pentru Ucraina. „România va continua să investească în consolidarea capabilităților sale militare”, a afirmat Nicușor Dan.

O temă centrală a conferinței a fost programul „Santinela Estică”, inițiativă a NATO pentru apărarea aeriană și terestră a flancului estic. Președintele a explicat că „nu este vorba doar de partea de drone, ci de un întreg program de apărare aeriană coerentă pe tot flancul de est”.

Mark Rutte a salutat contribuția României la securitatea regională, afirmând că țara vecină „este un aliat valoros și furnizează un lideraj important în contextul regiunii Mării Negre”. Secretarul general a evidențiat, de asemenea, rolul Bucureștiului în misiunile NATO din Kosovo și Irak.

Rutte a apreciat decizia României de a majora cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB până în 2030, subliniind că „România investește în NATO și NATO investește în România”. El a condamnat incursiunile dronelor ruse în spațiul aerian românesc, declarând că „vom rămâne vigilenți, pentru că apărarea și descurajarea sunt cele mai importante”.

Secretarul general a insistat asupra determinării NATO de a apăra fiecare stat membru. „Nu există nicio îndoială că NATO este pregătit și capabil să facă ceea ce trebuie pentru apărare. Vom apăra fiecare centimetru al teritoriului Alianței”, a spus Rutte.

El a explicat că „Santinela Estică” va consolida postura defensivă a Alianței printr-o structură flexibilă și integrată, care va include „active militare tradiționale și tehnologii inovative menite să facă față noilor provocări”.

Nicușor Dan a dat ca exemplu exercițiul militar care se desfășoară în aceste zile în România, cu participarea a peste 5.000 de militari aliați, ca dovadă a capacității de reacție rapide a forțelor NATO.

În același sens, Mark Rutte a explicat că forțele terestre instruite în România „sunt pregătite să intervină atunci când este absolut necesar, pentru ca România să fie apărată”. El a reiterat garanția de securitate oferită de Alianță: „Dacă această țară va fi atacată, sunt alte 31 de națiuni care vor veni să salveze România. Așa funcționează NATO. Și aceasta ne face de neînvins”.

Cei doi lideri au discutat și despre cooperarea NATO – Uniunea Europeană, în special în domeniul industriei de apărare. „Uniunea Europeană este extrem de capabilă când este vorba despre organizarea industriei de apărare, iar această combinație este foarte puternică”, a afirmat Rutte.

#București #Mark Rutte #Nicușor Dan

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.