În urmă cu 112 ani, pe data de 10 aprilie, Titanicul a plecat în primul și singurul voiaj din portul britanic Southampton. În naufragiul petrecut câteva zile mai târziu, doar 710 oameni au scăpat cu viață din cei peste 2.200. Printre supraviețuitori s-a numărat și Frank Prentice, care avea doar 23 de ani la acea vreme.

În cadrul unui interviu acordat BBC în anul 1979, bărbatul era încă vizibil afectat de evenimentul tragic petrecut pe data de 14 aprilie 1912. Amintim faptul că peste 1.500 de persoane și-au pierdut viață, după ce Titanicul a lovit un aisberg în Oceanul Atlantic, provocând scufundarea vasului, conform BBC.

Frank Prentice era ajutor al comisarului de bord, gestiona banii și proviziile de la bordul navei. Vorbind despre evenimentele petrecute în acea noapte fatidică în documentarul BBC, „The Great Liners”, el și-a adus aminte de momentul în care a bănuit pentru prima dată că s-ar putea să fie ceva în neregulă.

„Nu a fost niciun impact propriu-zis”, și-a început Prentice istorisirea. „A fost ca și când ai pune brusc frână la mașină și asta a fost totul – s-a oprit. Aveam un hublou deschis și m-am uitat afară și cerul era limpede, stelele luceau, marea era complet calmă și mă gândeam, nu puteam să înțeleg ce s-a întâmplat”, a mai adăugat bărbatul.

În momentul în care a părăsit cabina și a ajuns pe punte, Prentice a văzut gheața, însă nu a remarcat nicio urmă că vasul ar fi lovit un aisberg. Totuși, sub apă, pagubele suferite de navă erau catastrofale.

Ulterior, s-a dat un ordin: femeile și copiii să se urce în bărcile de salvare. Îndemnul nu a fost primit cum se așteptau cei de la comandă, oamenii fiind reticenți din două motive, conform lui Prentice.

„A dat Dumnezeu și am găsit o barcă de salvare”

Pentru a ajunge la bărci, pasagerii trebuiau să se arunce în apă de la o înălțime de peste 21 de metri, iar ei nu credeau că vasul urma să se scufunde.

„Nu uitați că aveam 16 bărci de salvare și fiecare dintre ele transporta 50 de persoane, iar dacă ar fi fost pline am fi putut salva 800, în timp ce noi am salvat doar 500″, a mărturisit el.

Supraviețuitorul și alte câteva persoane au primit misiunea de a aduce toți biscuiții pe care îi puteau lua din magazine. Până când au revenit pe punte, nava se scufunda din ce în ce mai rău, iar ei nu s-au putut strecura pentru a ajunge la bărcile de salvare.

În timp ce Prentice dădea zor să-și pună vesta de salvare, pasagerii clasei a treia încercau să-și facă loc pe punte.

Și, atunci, Titanicul s-a rupt în două: „Dintr-o dată, s-a ridicat rapid și se auzea cum totul se spărgea prin el”, a mărturisit el.

Ținându-se de o scândură, Prentice a văzut cum jumătate din vas s-a ridicat deasupra apei. Nu avea de ales, trebuia să se arunce în apă. „Aveam o vestă de salvare pe mine și m-am izbit de apă cu un zgomot puternic”, și-a amintit Prentice.

Plutind în apele înghețate, înconjurat de cadavre, bărbatul a asistat înmărmurit la scufundarea vasului. Deși nu își dorea să moară, el nu credea că va supraviețui.

„Înghețam treptat, însă, a dat Dumnezeu și am găsit o barcă de salvare și m-au ridicat înăuntru”, a mărturisit Prentice.

„A înghețat cum am înghețat și eu”

Privind în jur, a văzut că stătea lângă Virginia Estelle Clark, o figură familiară de pe punte. El o ajutase să-și pună vesta de salvare și o convinsese să-și lase proaspătul soț, Walter, în urmă și să se urce într-o barcă de salvare, asigurând-o că bărbatul o va urma cu siguranță mai târziu. Femeia l-a întrebat pe bărbat dacă l-a văzut cumva pe soțul ei. Însă, ulterior, s-a dovedit că acesta era unul dintre cei morți.

Prentice a povestit că era aproape „înghețat” atunci când Virginia Clark i-a salvat viața, dându-i o pelerină. „Eu i-am salvat viața – cred că am făcut-o, iar ea mi-a salvat-o pe a mea”, a spus el.

RMS Carpathia era la aproape 96,5 km distanță când a recepționat apelul de ajutor al Titanicului. Nava și-a schimbat imediat cursul și a transportat în jur 700 de supraviețuitori în siguranță la New York.

Prentice a murit în 1982, la vârsta de 93 de ani. El a păstrat până la sfârșitul vieții sale un suvenir care îi amintea de evenimentul tragic care i-a marcat tinerețea. Ceasul pe care îl purta în acea noapte a rămas blocat în timp, oprindu-se la ora 02:20.

„A înghețat cum am înghețat și eu – cred că a rezistat aproximativ 20 de minute în apă”, a spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#supravietuire #Titanic

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.