Ziua scrisului și a limbii găgăuze, la Parlament, în IMAGINI

La Parlament a fost inaugurată o expoziție care prezintă personalități, obiceiuri și tradiții culturale găgăuze. Evenimentul are loc în contextul Zilei scrisului și a limbii găgăuze, care este marcată anual, la data de 27 aprilie. La inaugurare au participat Președintele Parlamentului, Igor Grosu, ambasadoarea Regatului Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, deputați, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile din UTA Găgăuzia.

Prezent la inaugurarea expoziției, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a referit la tenta istorică a evenimentului. „Limba, tradiția, istoria, religia sunt lucruri identitare care marchează orice popor, orice etnie. Trebuie să vedem ce s-a făcut, ce nu s-a facut și ce mai trebuie de făcut pentru a pune în valoare și a promova limba găgăuză, pentru a oferi o șansă copiilor și maturilor să o studieze și să o transmită și generațiilor viitoare”, a menționat șeful legislativului.

Deputata Larisa Voloh, copreședinta Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, a remarcat că Găgăuzia este parte integrantă a vieții culturale, sociale, economice și politice a Republicii Moldova. Totodată, parlamentara s-a referit la faptul că, în 2010, ONU a declarat limba găgăuză o limbă pe cale de dispariție. „Soluționarea acestei probleme necesită o abordare comună, eforturi serioase din partea tuturor factorilor de decizie pentru a păstra limba și cultura găgăuză pentru generațiile viitioare”.

La rândul său, ambasadoarea Regatului Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, a subliniat că, prin promovarea unei mai mari conștientizări și înțelegeri a limbii și culturii găgăuze, putem deschide calea spre coeziune și armonie socială. De asemenea, Katarina Fried a menționat că Ambasada Suediei rămâne deschisă pentru a sprijini în continuare dialogul instituționalizat și durabil în Găgăuzia și va continua să fie angajată deplin în susținerea parcursului european și a eforturilor de modernizare a Republicii Moldovei.

Expoziția prezintă personalitățile marcante care au contribuit la dezvoltarea istoriei, limbii și culturii găgăuze. Preotul și scriitorul Mihail Ciakir a fost inițiatorul primului ziar în limba găgăuză, unul dintre autorii dicționarului găgăuz-român și primul traducător al Bibliei în limba găgăuză. Maria Marunevici a fost cercetătoare, etnografă, activistă civică și politiciană. Dmitrii Caracioban, preot, scriitor, profesor, autor al primelor filme găgăuze, este și fondatorul primului muzeu al culturii găgăuze, situat în localitatea Beșalma. Un alt exponent al scrisului găgăuz este Nikolai Baboglu, scriitor, poet, pedagog și folclorist, care a tradus în limba găgăuză operele lui Mihail Eminescu, Ion Creangă etc. De asemenea, a participat activ la elaborarea primelor manuale găgăuze pentru școlile naționale. Un promotor al culturii găgăuze a fost și Dionis Tanasoglu, scriitor, pedagog care a contribuit la dezvoltarea alfabetului găgăuz, a fost rector al Universității de Stat din Comrat. În cadrul expoziției sunt prezentate și elemente ale culturii materiale a găgăuzilor, precum costume populare, covoare, prosoape, basmale brodate, vase etc.

Inaugurarea expoziției a continuat cu prezentarea unor materiale video în care au fost reflectate date importante din istoria găgăuzilor, originile limbii găgăuze și ale portului popular, precum și tradițiile și obiceiurile asociate unei sărbători importante, Hederlez, care simbolizează începutul unui nou sezon agricol. La final, a avut loc un recital de cântece în limba găgăuză interpretat de un grup de copii din satul Tomai.

Evenimentul a fost organizat pe platforma Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia, fiind facilitat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari, cu suportul financiar al Suediei.

Expoziția va fi deschisă pentru vizitatori până pe data de 22 aprilie, în zilele de luni până vineri, între orele 8-17.00.

În acest an, se împlinesc 30 de ani de la adoptarea Legii privind statutul special al Găgăuziei. Cu această ocazie, sunt planificate mai multe evenimente în cadrul unei campanii de informare dezvoltate în parteneriat cu Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia. Scopul acestei campaniei este să contribuie la coeziunea socială și la pacea interetnică în țara noastră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gagauzia #parlament

Activitățile din cadrul Universității Vârstei a Treia depășesc sfera academică și devin un proiect de implicare activă și valorizare a seniorilor. Invitatele emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV, sunt de părerea că, într-o societate în care persoanele de peste 60 de ani reprezintă aproape un sfert din populație, acestea au nevoie de informare și conectare socială.

Potrivit Tatianei Turchină, șefa Centrului de Resurse pentru Formare Continuă al USM, studenții seniori au dat dovadă de multă implicare și dorință de schimbare pe parcursul anului de studii la Universitatea Vârstei a Treia.

„Dacă la început unii din ei veneau mai gârboviți, mai aplecați, mai rușinați. Unii nici nu au spus celor de acasă la început că ei merg la universitate. După care îi vedeam că vin tot mai mândri, se schimba privirea, cu mai multă încredere, entuziasm, curiozitate. Se schimba chiar exteriorul, mersul. Ei veneau cu bucurie pentru că au cunoscut pe cineva, au un mediu în care fac schimb de experiență și comunică pe interesul lor”, a menționat Tatiana Turchină.

Elena Gâdilica, absolventă a Universității Vârstei a Treia, a povestit că foștii ei colegi mențin legătura, se implică în diferite activități împreună și chiar au format cupluri în cadrul universității.

„Sunt foarte mulți care au rămas singuri în case, mai ales după pandemie. Avem colegi care veneau cu o oră înainte de lecții, iar după prelegere mai rămâneam încă o oră pentru a-și povesti viața. Mulți dintre ei au înțeles că acasă îmbătrânești de două ori mai repede, iar orice ieșire în oraș te duce acasă fericit pentru ceea ce ai realizat. Astăzi suntem o comunitate prietenoasă și pot spune că dacă acesta a fost scopul Universității, atunci el a fost atins”, a spus Elena Gâdilică.

Aliona Cristei, analistă Programe Populație si Dezvoltare UNFPA Moldova, a declarat că organizația analizează diferite oportunitățile de implicare a vârstnicilor pentru ca aceștia să se simtă mai bine și să fie activi în social.

„Multiple studii demonstrează că implicarea în activități de voluntariat, implicarea în activități din societate îi ajută să aibă o bunăstarea mintală și fizică mai bună. Vârstnicii sunt foarte mult afectați și de singurătate, în special în contextul migrației, și de stări depresive, iar aceste programe vin să susțină și să contribuie la o bunăstare și interconectare cu copiii lor, cu nepoții, dar și implicare în societate”, a spus Aliona Cristei.

Universitatea Vârstei a Treia a fost lansată în 2023. Până acum au fost înregistrați 250 de studenți seniori la universitățile din Chișinău, Cahul și Bălți. Anul acesta au fost admiși alți 150 de seniori. Studenții au ore o dată pe săptămână și pot învăța limba engleză, istoria, abilități digitale, educație juridică, stare de bine și comunicare, precum și longevitate sănătoasă. Activitățile far parte din Programul Național pentru Îmbătrânire Activă și Sănătoasă 2023–2027.