Un scandal fără precedent s-a iscat în România, după o anchetă care a demonstrat că elevii din mai multe școli cumpără și consumă droguri de mare risc. Datele oficiale arată că 16% dintre tineri sunt consumatori ocazionali de droguri.

Digi24 a obținut în exclusivitate o declarație a unui elev de clasa a 9, din București. Adolescentul spune că în liceul în care învață se consumă heroină în baie. Atenție, urmează detalii care vă pot afecta emoțional.

– Știi că, în ultima vreme, se zice că prin multe licee se și consumă substanțe interzise.
– Da… Și la mine. Foarte multe! Se fac în baie. Heroină, d-astea… E foarte rău.
– La liceu?
– Da!
– Heroină?
– Heroină, iarbă, lucruri d-astea! Am văzut seringi pe jos în baie! Și… e nașpa. Colegii mei fac foarte multe. În fiecare zi, aproape, vin cu iarbă la ei. Și e nașpa.
– E o vârstă grea?
– Da…

Reportajul video integral îl puteți vedea aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că recent, oamenii legii din țara vecină au reținut o grupare care vindea droguri inclusiv în școli și licee din București. Unitățile de învățământ au ajuns zone de interes pentru traficanți, pentru că minorii sunt cei mai vulnerabili, atrag atenția experții antidrog. Potrivit anchetatorilor, începând cu anul 2022, membrii grupării ar fi comercializat droguri de risc şi de mare risc consumatorilor, inclusiv către elevi din licee din Bucureşti.

#dosar droguri #droguri in scoli #grupare criminala droguri

Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Președinta a invocat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

Nistrul, în centrul îngrijorărilor

O altă problemă majoră este situația hidrologică. Maia Sandu a declarat că aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel extrem de scăzut.

În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare ar fi fost, în medie, de doar 23 m³/s, în condițiile în care pentru această perioadă valoarea obișnuită este de aproximativ 100–120 m³/s.

„Riscul cel mai mare este însă să rămânem fără suficiente cantități. De aceea, mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială – economia și cetățenii trebuie să fie aprovizionați fără întrerupere cu resurse energetice și apă”, a declarat Maia Sandu.

Republica Moldova are, totodată, o capacitate în creștere de producere a energiei regenerabile. Potrivit președintei, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Totuși, pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară o capacitate de 600–1.000 MWh.

Ce măsuri pregătesc autoritățile

În urma ședinței CNS, autoritățile au convenit asupra mai multor măsuri:

Guvernul va pregăti planuri pentru diferite scenarii de criză, astfel încât instituțiile să știe cum să acționeze în cazul unor probleme de aprovizionare;
vor fi asigurate capacități de import și rute alternative pentru energia electrică;
autoritățile vor putea utiliza, în regim de urgență, interconexiunile de 110 kV cu România;
va fi maximizată capacitatea comercială la frontiera dintre România și Republica Moldova;
vor fi create rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide în cazul unor avarii;
vor fi asigurate stocurile necesare de gaze;
vor fi constituite treptat și stocuri de urgență de produse petroliere.

Autoritățile au deja instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic, măsură prelungită recent cu 30 de zile din cauza riscurilor energetice și a secetei. Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan cu 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.