Lanțul de restaurante fast-food, operat de Food Solutions KZ LLP își încetează activitatea sub marca McDonald’s în Kazahstan, din cauza restricțiilor de aprovizionare. Anunțul a fost făcut joi, 5 ianuarie, la doar o zi după ce publicația Bloomberg a scris că McDonalds intenționează să părăsească Kazahstanul.

„Reluarea activităților și momentul deschiderii noilor restaurante fast-food sub o nouă denumire vor fi anunțate în viitorul apropiat. Vizitatorilor li se vor oferi produse de înaltă calitate, un meniu variat și un serviciu ospitalier. Restaurantele fast-food vor continua să funcționeze în conformitate cu actualele standarde, valoril și principii înalte”, se arată într-un comunicat publicat de lanțul McDonald’s din Kazahstan.

Muncitorii au început să dezinstaleze siglele McDonald’s de pe clădirile restaurantelor din Kazahstan. Angajatul uneia dintre unitățile închise a declarat pentru RIA Novosti că restaurantele s-ar putea redeschide chiar în această lună, proabil „în regim no-name, ca în Belarus”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit surselor Bloomberg, deși lanțul de restaurante din Kazahstan nu este vizat de sancțiunile impuse împotriva Rusiei, McDonald’s a interzis francizei să cumpere carne tocată pentru chiftele de la furnizorii ruși.

Prețurile furnizorilor europeni și locali s-au dovedit a fi mult mai mari. Drept urmare, în noiembrie 2022, toate restaurantele lanțului și-au suspendat activitatea pe perioadă nedeterminată, pentru a nu genera pierderi.

McDonald’s operează în Republica Kazahstan de mai bine de șase ani, pe teritoriul țării fiind deschise 24 de restaurante. Proprietarul francizei din Kazahstan, precum și a celei din Belarus, este o rudă a fostului președinte kazah Kairat Boranbaev.

#fast food #Kazahstan #Mc Donalds #restrictii #sancțiuni asupra Rusiei

Temperaturile extreme din vara anului 2026 au fost asociate cu aproape 50.400 de decese în orașele europene, potrivit unei noi analize internaționale. Aproximativ două treimi dintre ele au fost atribuite încălzirii climatice provocate de activitatea umană.

Analiza a fost realizată de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit. Ea a inclus 854 de zone urbane din 30 de țări europene, printre care și România. Rezultatele au fost publicate vineri în revista Nature Health.

Cercetătorii estimează că temperaturile ridicate din iunie–august 2026 au fost asociate cu 50.391 de decese. Dintre acestea, 32.619, adică aproximativ 65%, au fost atribuite încălzirii climatice, în principal prin arderea combustibililor fosili. Numărul este cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022, când aceeași metodă a indicat 29.480 de decese.

Cele mai multe decese au fost estimate în Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.

Persoanele de cel puțin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate dintre victime. Temperaturile extreme au afectat însă și oamenii mai tineri: cercetătorii au identificat peste 800 de decese asociate căldurii în grupa de vârstă 20–44 de ani.

Aproape o treime dintre decese au fost asociate cu episodul de caniculă din 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice au depășit cu aproximativ 5,3°C valorile obișnuite.

Pentru a evalua impactul schimbărilor climatice, cercetătorii au comparat temperaturile din vara 2026 cu un scenariu fără încălzirea provocată de oameni. Diferența dintre cele două estimări reprezintă decesele atribuite schimbărilor climatice.

România, printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii

Potrivit studiului, România s-a situat pe locul al treilea dintre cele 30 de țări analizate în privința ratei medii anuale a mortalității asociate căldurii în perioada 2000–2025, după Croația și Malta. În zonele urbane din România, cercetătorii au estimat 223 de decese la un milion de locuitori, față de 327 în Croația și 226 în Malta.

București s-a situat pe locul al doilea dintre cele 30 de capitale europene analizate, după Zagreb și înaintea Romei. Rata estimată pentru capitala României este de 268 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu 314 în Zagreb și 241 în Roma.

Cercetătorii explică ratele ridicate din sudul și sud-estul Europei prin expunerea persistentă la temperaturi mari.

Cele 50.391 de decese sunt o estimare epidemiologică, bazată pe temperaturile înregistrate și pe relația cunoscută dintre căldură și mortalitate. Calculul nu folosește date individuale despre decesele efectiv produse. Specialiști independenți, consultați de Science Media Centre España, au subliniat relevanța rezultatelor, dar au precizat că estimările pot varia în funcție de metodele statistice folosite.

Rezultatele arată că sunt necesare sisteme mai bune de avertizare pentru caniculă, protecție pentru persoanele vulnerabile și servicii medicale pregătite pentru temperaturi ridicate.