Excentricul miliardar britanic Richard Branson a aterizat în siguranţă duminică în New Mexico, după ce a petrecut câteva minute la o altitudine recunoscută de SUA ca graniţă a spaţiului, la bordul navei construite de compania sa Virgin Galactic, o călătorie la care visase dintotdeauna şi care marchează un punct de cotitură pentru turismul spaţial, relatează France Presse.

VSS Unity, care transporta, de asemenea, doi piloţi şi alţi trei pasageri, a aterizat pe o pistă la baza Spaceport America, în statul american New Mexico, în jurul orei locale 09:40 (15:40 GMT).

Richard Branson – care încă în timp ce se afla la bordul navei care îl aducea pe Pământ a descris o „experienţă unică într-o viaţă” – este primul miliardar care efectuează o călătorie în spaţiu la bordul unei nave dezvoltate de o companie pe care a înfiinţat el însuşi, luându-i faţa lui Jeff Bezos care urmează să efectueze un zbor spaţial la 20 iulie.

Miliardarii au mai călătorit în spaţiu în anii 2000, dar la bordul unor rachete ruseşti.

Un alt miliardar rival, patronul SpaceX, Elon Musk, s-a aflat la faţa locului duminică pentru a participa la eveniment.

Rolul oficial al lui Richard Branson (70 de ani) pe durata zborului a fost să testeze şi să evalueze experienţa pe care o vor trăi viitorii clienţi.

La circa 15 kilometri înălţime, nava spaţială s-a desprins de avionul său purtător şi a început o ascensiune supersonică, ajungând la o altitudine de peste 80 km – înălţimea stabilită în SUA pentru graniţa spaţiului.

Odată motorul oprit, pasagerii au putut să se desprindă de scaunele lor pentru a pluti câteva minute în imponderabilitate şi să admire curbura Terrei de la unul dintre cele 12 hublouri ale cabinei. După ce a atins nivelul maxim de aproximativ 90 km altitudine, nava a început procesul de coborâre.

„Când eram copil, voiam să merg în spaţiu. Aşa cum nu părea puţin probabil pentru generaţia mea, am înregistrat numele Virgin Galactic, în ideea de a crea o companie care să facă posibil” acest vis, a scris Richard Branson cu câteva zile înainte de aventura sa spaţială.

Un obiectiv la care aproape era gata să renunţe în 2014: accidentul de zbor al unei nave Virgin Galactic a provocat moartea unui pilot, amânând considerabil programul.

De atunci, VSS Unity a ajuns în spaţiu de trei ori, inclusiv cu un pasager în 2019, înainte de al patrulea succes din această duminică.

Evenimentul a avut loc la Spaceport America, o bază spaţială construită în deşertul din New Mexico, la iniţiativa Virgin Galactic.

De acum, Virgin Galactic prevede două noi zboruri de testare, apoi va da start operaţiunilor comerciale regulate pentru începutul anului 2022, propunându-şi să efectueze 400 de zboruri pe an de pe Spaceport America.

Aproximativ 600 de bilete au fost vândute deja unor persoane din 60 de ţări diferite – inclusiv vedete de la Hollywood – pentru un preţ cuprins între 200.000 şi 250.000 de dolari.

Chiar dacă Richard Branson nu încetează să susţină că, potrivit lui, „spaţiul aparţine tuturor”, aventura rămâne totuşi la îndemâna unor privilegiaţi.

#aventura spatiala #Richard Branson #spatiu

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.