Președintele haitian Jovenel Moïse a fost asasinat în primele ore ale dimineții de 7 iulie 2021, după ce un comando i-a atacat locuința privată de lângă Port-au-Prince, capitala țării. Șeful statului insular a fost ciuruit cu 12 gloanțe. Soția lui a fost grav rănită și dusă în Statele Unite. Ea a povestit ulterior că totul s-a petrecut extrem de repede, încât soțul ei nu a avut timp să aibă nicio reacție. Poliția haitiană a arestat un bărbat pe care îl consideră „suspectul-cheie”. Potrivit polițiștilor, este vorba de un cetățean haitian care ar fi venit în țară cu un avion privat și ar fi avut motive politice prin recrutarea comandoului.
Conform poliţiei din Haiti, 28 de mercernari străini au comis asasinatul: 26 de columbieni şi doi americani de origine haitiană. Până acum, 20 de suspecţi au fost arestaţi şi trei au fost ucişi. Cât despre suspectul-cheie: „Este vorba despre un individ care a intrat în Haiti la bordul unui avion privat, având obiective politice”, a informat Leon Charles, directorul poliţiei naţionale din Haiti.
La sosirea în Haiti, în luna iunie, Charles Emmanuel Sanon, în vârstă de 63 de ani şi având naţionalitate haitiană, era însoţit de mai mulţi cetăţeni columbieni, responsabili de asigurarea securităţii sale, conform detaliilor furnizate în cadrul unui briefing de presă organizat în prezenţa mai multor miniştri. „Ulterior misiunea s-a schimbat”, a explicat Leon Charles. „Misiunea era arestarea preşedintelui Republicii şi operaţiunea a fost organizată de aici: alte 22 de persoane au intrat apoi în Haiti”, a adăugat el.
„Când noi, poliţia, am blocat înaintarea acestor bandiţi după ce au comis crima, prima persoană care a fost sunată de atacatori a fost Charles Emmanuel Sanon. La rândul său, acesta a luat legătura cu alte două persoane pe care le considerăm autorii morali ai asasinării preşedintelui Jovenel Moise”, a indicat Leon Charles, fără a da detalii despre identitatea acestor doi suspecţi,
Deși motivaţia crimei nu este clară în totalitate deocamdată, cert este că asasinarea lui Moïse a pus capăt unei președinții de patru ani și jumătate care a aruncat națiunea, deja greu încercată, într-o criză și mai adâncă. Sunt mulți cei care și-ar fi dorit să-l vadă pe Jovenel Moise plecat de la putere.
Republica Haiti este o țară insulară din America Centrală, în Marea Caraibilor, situată în vestul insulei Hispaniola (din grupul de insule Antilele Mari). Are graniță cu Republica Dominicană la est, iar cu o populație de 11,4 milioane de locuitori, este a treia cea mai populată țară din Caraibe.
Un novice în politică
Jovenel Moïse, în vârstă de 53 de ani, era născut în 1968, ceea ce înseamnă că a crescut în timpul dictaturii Duvalier din Haiti. La fel ca majoritatea haitienilor de astăzi, a trăit în vremuri tulburi – a avut parte de dictatori, de lovituri de stat și de violențe pe scară largă, inclusiv asasinate politice. Și-a croit drum în politică folosindu-se de conexiunile politice pe care și le făcuse ca om de afaceri. Inițial, el a investit în afaceri legate de mașini. Apoi, a ajuns în sectorul agricol – care reprezintă o parte importantă a economiei din Haiti, unde mulți oameni trăiesc din agricultură.
Abia a reușit să câștige alegerile din noiembrie 2016. La vot au venit mai puțin de 12% dintre haitieni. Slaba sa victorie electorală a venit după doi ani de voturi amânate și de fraude electorale din partea guvernului lui Martelly. În 2017, în primul său an de mandat, Senatul haitian a emis un raport în care îl acuza pe președinte de deturnarea, în profitul afacerii sale cu banane, a cel puțin 700.000 de dolari, bani publici provenind dintr-un fond de dezvoltare pentru infrastructură numit PetroCaribe.
Lipsit de încredere din partea poporului, Moïse s-a bazat pe forță pentru a rămâne în funcție. El a încercat să transforme Haiti într-un soi de stat polițienesc, reînființând armata națională la două decenii după ce aceasta fusese desființată și creând o agenție de informații interne cu puteri de supraveghere.
De la începutul anului trecut, Moïse a guvernat numai prin decrete. El a închis practic legislativul haitian prin refuzul de a organiza alegeri parlamentare, care erau programate în ianuarie 2020. Totodată, i-a demis sumar pe toți primarii aleși ai țării, în iulie 2020, când mandatele lor au expirat.
Teroarea bandelor și „forțele întunecate”
În ultimele luni, multe cartiere din capitala Port-au-Prince au devenit zone interzise, iar unul dintre cei mai puternici șefi de bandă din Haiti a avertizat că lansează o „revoluție” împotriva elitelor politice și de afaceri din țară. Activiștii pentru drepturile omului susțin însă că șeful de bandă ar fi avut mai degrabă legături cu Moise decât cu forțele de opoziție.
Însuși Jovenel Moise vorbise despre „forțe întunecate” care s-ar afla în spatele acestor tulburări: colegi politicieni și oligarhi corupți, care ar fi fost nemulțumiți de încercările sale de a curăța contractele guvernamentale și de a reforma politica haitiană. Dar nu a furnizat nicio dovadă în acest sens.
Statele Unite, care sunt principalul donator pentru Haiti și care exercită de mult timp o influență majoră în politica haitiană, au condamnat la 30 iunie ceea ce au descris ca fiind o încălcare sistematică a drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a atacurilor asupra presei din această țară. Administrația Biden a îndemnat guvernul haitian să contracareze proliferarea bandelor și a violenței.
Cât de implicate sunt Statele Unite în Haiti
Dincolo de utilizarea violenței de stat pentru a suprima opoziția, protestatarii anti-Moïse îi reproșau, chiar înainte de uciderea sa, o altă asemănare cu epoca Duvalier: sprijinul Statelor Unite. În martie, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că susține decizia lui Moïse de a rămâne în funcție până în 2022, pentru a da timp țării afectate de criză să „își aleagă liderii și să restabilească instituțiile democratice din Haiti”.
Această poziție – care o reflectă și pe cea a organizațiilor internaționale care dețin o influență substanțială în Haiti, cum ar fi Organizația Statelor Americane – a întărit ceea ce mai rămăsese din legitimitatea lui Moïse de a rămâne președinte.
De altfel, probabil tocmai pentru a nu stârni suspiciuni, atacatorii care l-au asasinat pe președinte erau mascați și s-au dat drept agenți ai agenției americane de luptă împotriva drogurilor, DEA. Aceștia au fost filmați în timp ce strigau prin megafon că lucrează pentru DEA și că sunt în misiune.
Haitienii nemulțumiți de sprijinul american constant acordat controversatului lor președinte au organizat numeroase demonstrații în fața Ambasadei SUA din Port-au-Prince, în timp ce haitienii americani din SUA au protestat în fața Ambasadei haitiene din Washington.
De la invadarea și ocuparea militară a statului Haiti, între 1915 și 1934, și până la susținerea regimului Duvalier, SUA au jucat un rol major în Haiti.
După cutremurul devastator din Haiti din 2010, organizații internaționale precum Organizația Națiunilor Unite și organizații non-profit precum Crucea Roșie Americană au avut, de asemenea, o prezență importantă în această țară.
Acum, președintele nepopular pe care puterile străine l-au sprijinit, în speranța de a obține o oarecare stabilitate politică în Haiti, a fost ucis. Controversele legate de putere rămân. Haiti este polarizat din punct de vedere politic și se confruntă cu o foamete din ce în ce mai mare. Temerile legate de o prăbușire a ordinii sunt tot mai mari. Republica Dominicană vecină și-a închis granița cu Haiti și și-a întărit securitatea.
