Ministrul Apărării Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, confirmă că militarii angajați în bază de contract nu sunt asigurați cu masă de către stat și vin cu mâncarea de-acasă. Anatolie Nosatîi spune că foștii conducători ai ministerului au redus drastic din pachetul social destinat militarilor, fapt ce descurajează tinerii să opteze pentru o carieră militară.

„Armata Națională a moștenit multe principii de la Armata Sovietică, multe beneficii care încurajau tânărul sau tânăra să vină în armată erau îndreptate spre motivarea serviciului militar. Cu regret, bugetul permanent era mic și pentru a face față cheltuielilor operaționale trebuia de undeva să se taie. Și clar, conducătorii precedenți au început să taie din beneficiile acordate militarilor. A fost redus foarte mult din pachetul social. Este adevărat că vin cu mâncare de acasă, credeți-mă că e așa”, a spus Anatolie Nosatîi în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit ministrului, pentru un stat de dimensiuni mici cum este Republica Moldova, o Armată Națională formată dintr-un contingent de 6500 de militari este este o normalitate. Totuși, pentru a-și exercita misiunea de bază, de a apăra integritatea teritorială a țării, militarii Armatei Naționale trebuie instruiți și bine dotați.

„Istoric, din 1991 până în prezent, tendința aceasta de a arăta că suntem o țară neutră, că suntem într-un mediu de securitate stabil, că avem problema transnistreană, dar nu trebuie să-i provocăm și nu trebuie să fim mai mulți ca ei, mai bine echipați și mai bine pregătiți, a dus la scăderea numărului de militari de la 15 mii la 12 mii și a astăzi ajuns la 6500. Dacă vorbim de o armată profesionistă, ar fi un număr suficient, reieșind din sarcinile și misiunile încredințate Armatei Naționale. Este o capacitate care permite un răspuns la primele provocări, amenințări cu caracter militar și asigurarea desfășurării mobilizării. De aceea, pentru țara noastră un număr de 6500-8000 de oameni ar fi suficient. Acest lucru ni-l demonstrează practica și exemplul altor state de dimensiuni similare”, a mai spus ministrul Apărării.

#Anatolie Nosatii #Armata Nationala #militari

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.