Soluția ce ține de caldarâmul descoperit pe strada 31 august din Capitală trebuie să o găsească primăria, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan, la emisiunea Realitatea te privește de la Rlive. În același timp, ministerul de resort este gata să îi ajute. Potrivit ministrului, acest pavaj așa și nu are încă un statut istoric. Toți se tem să se expună.

„Strada 31 august, mâța asta moartă este aruncată peste gard de atâtea ori că nici nu știu ce să mai zic. O rugăminte față de mass-media haideți să ne documentăm că deja istoria asta durează. Să vedem ce spune legea, ce spune bugetul, cine are responsabilitatea legală, dreptul la intervenție. Când și unde Ministerul Culturii a reparat străzi? Este o problemă de finanțe în primărie. Bugetul primăriei recent a fost aprobat. Primăria depune eforturi să deblocheze această situație. Problema a fost că atunci când au decopertat această stradă nu s-au adresat la Ministerul Culturii cum scrie legea și când s-a descoperit acel pavaj a apărut o problemă și le-a dat planurile peste cap. Avem o sarcină comună să creăm un spațiu în centrul capitalei atât pentru cetățenii noștri cât și pentru cei care vin de peste hotare și acest spațiu să fie european și bine amenajat. Noi stăm la dispoziția primăriei pentru orice proiect pe care ei deja îl prezintă. Este un grup comun și ieri sau alaltăieri a avut ședința acestui grup pentru că trebuie găsite soluții”, spune ministrul Culturii.

Precizăm că, Strada 31 August 1989 a intrat în reparație capitală la începutul lunii aprilie 2022, iar conform contractului de execuție, lucrările urmau a fi finalizate la sfârșitul anului 2023. În timpul lucrărilor între str. Bănulescu-Bodoni și str. Pușkin, au fost descoperite două insule cu pavaj vechi. Ulterior, au fost propuse mai multe scenarii pentru acest pavaj, însă până în prezent nu s-a ajuns la un consens. Între timp, Direcția Generală Mobilitate Urbană Chișinău a intervenit pentru conservarea porțiunilor de caldarâm descoperite. Autoritățile locale au izolat zona și au amenajat un sistem de evacuare a apelor pluviale pentru protecția pavajului care datează din anii 1868-1870.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#caldaram istoric #Ministerul Culturii #Sergiu Prodan #strada 31 august

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.