Cu o seară înainte ca Sergiu Tofilat să confirme pentru Realitatea.md că ar putea deveni membru al Consiliului de directori la SA „Moldovagaz”, ministrul Energiei, Victor Parlicov, pe lângă faptul că și-a divulgat intenția de a-l propune, a dat de înțeles că are așteptări mari de la el. Mai multe declarații au fost făcute la emisiunea „Территория свободы”, difuzată de RLIVE.

„Eu voi ruga să fie numit acolo Sergiu Tofilat. Da, eu consider că domnul Tofilat, mai ales că el s-a ocupat un timp îndelungat de acest subiect, din afară, eu am încredere deplină în el și am speranța că domnul Tofilat ne va ajuta din interior să ne descurcăm”, anunțase ministrul Victor Parlicov.

„Am avut câteva materiale scrise pe tema datoriei la gaz și situația de la Moldovagaz, așa ca e o continuare logică la activitățile noastre din ultimii șapte ani. Cunoaștem problemele, acum avem ocazia sa ne ocupăm de rezolvarea lor”, ne-a declarat Sergiu Tofilat, a doua zi.

Actualul consiliu de administrație

Amintim că, la început de martie, în Parlament a fost prezentat raportul Curții de Conturi privind auditul pe „Moldovagaz”. În urma acestuia, s-a adoptat hotărârea privind remedierea neconformităților. Prin urmare, Guvernul va demara procedura de revendicare a 3,3 miliarde de lei, de la „Moldovagaz” către Agenția Proprietății Publice (APP).

Șeful Moldovagaz va merge în instanță dacă se va demara procedura de revendicare a 3,3 miliarde de lei de la companie

#Moldovagaz #Sergiu Tofilat #Victor Parlicov

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.