Înalta Curte a declarat neconstituționale modificările făcute de majoritatea parlamentară la Codul fiscal, prin care UTA Găgăuzia trebuie să restituie TVA din propriul buget. Mai exact, este vorba de articolul 6, aliniat 11 din Codul Fiscal. Decizia a fost luată de judecătorii Curții Constituționale la ședința de marți, 5 martie curent, urmare a sesizărilor depuse de către Adunarea Populară a Găgăuziei și de către un grup de deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS).

Doi judecători au avut o opinie separată la acest capitol.

„ (…) Până la o eventuală intervenție a Parlamentului, restituirea sumei taxei pe valoarea adăugată și a accizelor achitate de către agenții economici din unitatea teritorială autonomă cu statut special se va realiza de la bugetul de stat (…)”, a declarat Domnica Manole.

Hotărârea Curții este definitivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că majoritatea parlamentară, prin decizia Parlamentului, a decis că UTA Găgăuzia este obligată să ramburseze impozitele către agenții economici din regiune, din bugetul local și nu din cel național, așa cum se proceda anterior. Autorii legii, deputații PAS, au declarat că inițiativa legislativă vine să asigure respectarea principiului echității fiscale între localitățile țării.

Deputații BCS au contestat acest lucru la CC, menționând că legea adoptată contravine normelor constituționale, Legii cu privire la statutul juridic Special al Găgăuziei, potrivit căreia bugetul autonomiei este format din toate tipurile de plăți, precum și Legii cu privire la actele juridice, care prevede că modificările la Codul Fiscal intră în vigoare nu mai devreme de 6 luni de la data publicării.

VIDEO Socialiștii sar în apărarea UTA Găgăuzia. Au contestat la CC legea care îi obligă să achite TVA din bugetul local

#Curtea Constitutionala #decizie #Gagauzia

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.