Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

VIDEO Moldova a primit ambulanțe și asistența umanitară prin Mecanismul de protecție civilă al UE

15 Mart. 2022, 16:23
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
15 Mart. 2022, 16:23 // Actualitate //  Realitatea.md

Republica Moldova a recepționat marți, 15 martie, loturi de asistență umanitară oferite de Republica Austria, Republica Italia, Regatul Danemarcei și Finlanda, prin Mecanismul de protecție civilă al UE.

Mai exact, prin Mecanismul de protecție civilă al UE, în Republica Moldova a venit ajutorul umanitar din partea Republicii Austria, în valoare de 37 mii euro (colete de igienă, corturi, paturi, saltele, perne), din partea Finlandei, în valoare de 582 mii euro (corturi cu încălzire, corturi pentru baie, bucătărie de câmp), din partea Regatului Danemarcei, în valoare de 114 mii euro (7 ambulanțe) și din partea Republicii Italia, în valoare de 56 mii euro (seturi de igienă, de bucătărie, generatoare Diesel, rezervoare de apă, încălzitoare).

„Suntem aici împreună, pentru că am decis să ajutăm în această criză cumplită, provocată de războiul din Ucraina. Noi toți, din spațiul european, ne-am implicat în rezolvarea unor provocări, la care nu ne-am așteptat niciodată. Ajutorul vostru contează foarte mult, pentru că nici una dintre țările noastre nu a fost pregătită să facă față unui război atât de apropiat și amenințător. Astăzi, sprijinul dvs. sporește capacitatea de intervenție a forțelor din sistemul afacerilor interne, în acordarea întregului suport pentru refugiații din Ucraina. Vă mulțumesc în numelor cetățenilor Republicii Moldova, în numele angajaților MAI, în numele voluntarilor, pentru ajutorul acordat”, a menționat Ana Revenco, ministra Afacerilor Interne.

Ar putea fi o imagine cu 13 persoane, persoane în picioare şi în aer liber

„Îmi exprim recunoștința față de toate statele membre ale UE pentru eforturile de sprijinire a Republicii Moldova și vă asigur că UE va continua să ofere asistență și în săptămânile următoare. Oamenii din Moldova au manifestat o solidaritate remarcabilă, în momentul în care au întâmpinat refugiații din Ucraina cu brațele deschise. Mulțumesc autorităților din Moldova pentru dăruire și angajamentul de a aborda aceste provocări fără precedent”, a menționat E.S. Jānis Mažeiks, Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

E.S. Stella Avallone, Ambasadorul Extraordinar Plenipotențiar al Austriei, a declarat că, împreună cu partenrii din Europa susțin Republica Moldova în aceatsă perioadă dificilă.

„Austria, ca partener de încredere al Republicii Moldova, a reacționat imediat când Mecanismul de Urgență al UE a fost activat. Vrem să asigurăm Republica Moldova că suntem solidari și foarte conștienți de faptul că dvs., în calitate de partener apropiat, contați pe sprijinul nostru politic, financiar și umanitar. Împreună cu partenerii noștri din Europa, susținem Moldova în această perioadă cu adevărat dificilă și, în același timp, sperăm să consolidăm și mai mult relațiile bilaterale”, a menționat E.S. Stella Avallone.

Totodată, și E.S. Lorenzo Tomassoni, Ambasadorul Extraordinar Plenipotențiar al Republicii Italia a cochis că în Moldova mai urmează să vină ajutoare.

„Italia susține efortul extraordinar al autorităților și cetățenilor Republicii Moldova, în acordarea ajutorului refugiaților din Ucraina. Pe lângă cele 14 tone de ajutor umanitar pentru refugiații din Ucraina, care au ajuns deja pe teritoriul țării, și cele 8 tone de ajutor, care mai urmează să vină, Italia finanțează un proiect de 10 milioane euro, care va consolida capacitățile Biroului Migrație și Azil din Republica Moldova”, a menționat E.S. Lorenzo Tomassoni, Ambasadorul Extraordinar Plenipotențiar al Republicii Italia.

Ar putea fi o imagine cu 14 persoane, persoane în picioare şi în aer liber

„Vreau să-mi exprim aprecierea față de autoritățile și poporul Republicii Moldova, pentru efortul continuu și necontenit în susținerea refugiaților din Ucraina. Prezența noastră a fost salutată de către autoritățile din Republica Moldova cu căldură și prietenie. Omologii noștri din Moldova au dat dovadă de o dedicație extraordinară acestei cauze, prin urmare a fost o plăcere să lucrăm alături de ei. Finlanda își exprimă susținerea prin oferirea ajutoarelor umanitare pentru 5.000 persoane”, a menționat Mikael Mattila, Expert coordonare operațională, Finlanda.

 

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!