Republica Moldova va fi împărțită pe zone de alertă. Probabil asta nu este o noutate, doar că măsurile în funcție de ce culoare are o anumită localitate vor fi mai drastice decât până acum. În fiecare zi de luni, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) va publica hotărârea după care autoritățile locale, localnicii, dar și agenții economici își vor putea organiza activitatea.

Spre exemplu, acum Chișinău și Bălți se află în zona roșie, ceea ce înseamnă că cel puțin studenții vor trece la învățat în regim online, pe când copiii de la școală, indiferent de zonă, își vor continua lecțiile față în față. Mai mult, certificatul COVID-19 devine obligatoriu. Anunțuri în acest sens au fost făcute de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, în cadrul unui briefing de presă susținut după ședința Guvernului.

Cum anume se va decide în ce zonă se află o localitate?

În conformitate cu recomandările OMS și bazându-se pe experiența țărilor europene, CNESP va decide culoarea zonei în funcție de numărul de cazuri noi de infecție cu Covid-19. Astfel, la o incidență de cazuri sub 50 la 100 de mii populație este vorba de verde, între 50 și 99 de cazuri la 100 de mii populație – galben, între 100 și 249 de cazuri la 100 de mii populație – portocaliu și 250 de cazuri sau mai mult la 100 de mii populație – roșu.

Datele vor fi colectate pentru fiecare săptămână, de aceea autoritățile locale vor știe cum să gestioneze situația și să o adapteze la hotărârea CNESP în fiecare zi de luni în baza indicatorilor stabiliți. Comisiile teritoriale în termen de 48 de ore de la apariția hotărârii sunt obligate să se întrunească și să aplice măsurile necesare de protecție în localitate.

„Dacă localitatea se află în zona verde, oamenii de acolo trebuie să poată duce o viață economică și socială cât mai aproape de normalitate. Pentru cei din zona galbenă, CNESP a încercat să ofere un cadrul flexibil, astfel încât antreprenorii singuri să decidă cum să se organizeze. Spre exemplu, dacă organizatorii de evenimente vor cere certificatul COVID-19 va putea fi prezentă mai multă lume, dacă fără certificat COVID-19, atunci cu un număr limitat”, a explicat ministra Ala Nemerenco.

Potrivit oficialei, aceeași flexibilitate o vor avea și cei din zona portocalie și roșie, doar că acolo certificatul COVID-19 devine obligatoriu.

Ce înseamnă certificat COVID-19?

Certificatul COVID-19 reprezintă fie dovada că persoana a fost vaccinată împotriva virusului, fie că s-a testat și este negativă. Totodată, este valabil și documentul care indică faptul că persoana a suportat boala în ultimele șase luni sau că are anticorpi, un alt document valabil doar 90 de zile.

Chișinău și Bălți – zonă roșie. Ce se întâmplă?

Situația din anumite municipii, cum ar fi la Chișinău și Bălți, a impus CNESP să ia decizia ca studenții să învețe în regim online. Însă asupra elevilor această măsură nu se răsfrânge, chiar dacă este vorba de zona roșie.

Totodată, pentru a micșora numărul de călători în transportul public, CNESP introduce cerința ca acolo unde este posibil munca să se desfășoare la distanță, adică la fel în regim online.

Mai multe decizii vor fi disponibile, odată cu publicarea hotărârii CNESP pe site-ul Guvernului.

#Ala Nemerenco #CNESP

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.