Până la punerea în funcțiune a liniei electrice Chișinău – Vulcănești, la sfârșitul anului 2025, în lipsa unor alternative pentru livrarea curentului electric, probabilitatea că va izbucni o nouă criză energetică persistă.

Actualmente, curentul electric procurat de către Chișinău trece pe la centrala de la Cuciurgan, amplasată în stânga Nistrului și administrată de compania rusească RAO ES.

MGRES funcționează pe bază de gaz sau cărbune, iar dacă va fi oprită din motive tehnice sau politice, Republica Moldova va rămâne în beznă, susțin experții în energetică.

Republica Moldova va mai avea o linie electrica care să interconecteze infrastructura energetică cu sistemele europene și la nordul țării.

Cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, se planifică construcția liniei aeriene Bălți-Suceava.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă edificarea liniei electrice, se planifică și reconstrucția stației electrice Bălți. De asemenea, vor fi reabilitate segmente ale rețelelor de transport, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova. Implementarea proiectului va crește securitatea energetică a țării, în special în regiunea de nord, care este una dintre cele mai vulnerabile, potrivit Ministerului Energiei.

Statul are nevoie de circa 77 de milioane de euro pentru a construi linia Bălți-Suceava. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare oferă un grant de 15,4 milioane de euro pentru lucrări și împrumută alte 30,8 milioane de euro Guvernului. Celelalte peste 30 de milioane de euro vor fi alocate țării noastre de către Banca Europeană de Investiții.

Încă o linie electrică, care urmează să conecteze infrastructura Moldovei la cea a Uniunii Europene este Strășeni-Gutinaș. Se planifică la lucrările să înceapă la sfârșitul anului 2025 și să se finalizeze în 2029. Investițiile planificate sunt de circa 220 de milioane de dolari.

Împreună cu linia Chișinău-Vulcănești, aceste două obiective strategice urmează să reducă sută la sută dependența energetică a Moldovei față de Rusia și să asigure livrarea directă a luminii din Uniunea Europeană, ocolind Ucraina și regiunea transnistreană.

#energie #infrastructura #interconectare #Moldova #UE

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.