La 2 martie 1992, Republica Moldova a fost zguduită de primul său conflict armat de după proclamarea independenței. Tensiunile acumulate între autoritățile constituționale de la Chișinău și administrația autoproclamată de la Tiraspol au dus la izbucnirea războiului, numit oficial „pentru apărarea integrității și suveranității Republicii Moldova”.

Disensiunile dintre Chișinău și Tiraspol persistau din 1990. După declararea independenței în august 1991, autoritățile centrale au încercat să-și reafirme controlul asupra întregului teritoriu al țării, inclusiv în stânga Nistrului. Primele lupte s-au dat în orașul Dubăsari, unde forțele de ordine moldovenești au încercat să preia controlul asupra unor obiective strategice ocupate de forțele separatiste, transmite IPN. Conflictul s-a extins rapid spre Cocieri, Coșnița și Doroțcaia, și a escaladat semnificativ în lunile martie și aprilie.

Ambele părți au folosit arme și tehnică militară. Autoritățile de la Chișinău au declarat stare de urgență și au mobilizat polițiști, militari și voluntari.

Deși Rusia a negat implicarea în conflict, împotriva forțelor moldovenești, alături de forțele transnistrene au fost implicați militari ruși, – așa-numita Armată a 14-a, cu un efectiv de peste 6000 de soldați. Despre aceasta a confirmat ulterior Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Războiul de pe Nistru a durat până în iulie 1992, când a fost semnat un acord de încetare a focului între Republica Moldova și Federația Rusă, fiind instituită o misiune de menținere a păcii. Președinții de atunci Mircea Snegur și Boris Elțin au semnat o convenție cu privire la reglementarea pașnică a conflictului.

Luptele armate din 92 s-au soldat cu victime atât în rândul militarilor, cât și al civililor. Estimările variază. De ambele părți, aproape 1000 de oameni au murit, dintre care – 400 de civili. 4500 de persoane au fost rănite. Iar sute de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

Războiul de pe Nistru este unul din cele mai tragice episoade din istoria Republicii Moldova, cu consecințe nerezolvate până în prezent. Regiunea transnistreană a rămas o zonă separatistă. Conflictul se menține înghețat, alimentând instabilitatea și incertitudinea pe problema integrității teritoriale a statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie #evenimente care scriu istorie #IPN #războiul de pe Nistru

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.