Războiul de pe Nistru. Evenimente care scriu istorie

La 2 martie 1992, Republica Moldova a fost zguduită de primul său conflict armat de după proclamarea independenței. Tensiunile acumulate între autoritățile constituționale de la Chișinău și administrația autoproclamată de la Tiraspol au dus la izbucnirea războiului, numit oficial „pentru apărarea integrității și suveranității Republicii Moldova”.

Disensiunile dintre Chișinău și Tiraspol persistau din 1990. După declararea independenței în august 1991, autoritățile centrale au încercat să-și reafirme controlul asupra întregului teritoriu al țării, inclusiv în stânga Nistrului. Primele lupte s-au dat în orașul Dubăsari, unde forțele de ordine moldovenești au încercat să preia controlul asupra unor obiective strategice ocupate de forțele separatiste, transmite IPN. Conflictul s-a extins rapid spre Cocieri, Coșnița și Doroțcaia, și a escaladat semnificativ în lunile martie și aprilie.

Ambele părți au folosit arme și tehnică militară. Autoritățile de la Chișinău au declarat stare de urgență și au mobilizat polițiști, militari și voluntari.

Deși Rusia a negat implicarea în conflict, împotriva forțelor moldovenești, alături de forțele transnistrene au fost implicați militari ruși, – așa-numita Armată a 14-a, cu un efectiv de peste 6000 de soldați. Despre aceasta a confirmat ulterior Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Războiul de pe Nistru a durat până în iulie 1992, când a fost semnat un acord de încetare a focului între Republica Moldova și Federația Rusă, fiind instituită o misiune de menținere a păcii. Președinții de atunci Mircea Snegur și Boris Elțin au semnat o convenție cu privire la reglementarea pașnică a conflictului.

Luptele armate din 92 s-au soldat cu victime atât în rândul militarilor, cât și al civililor. Estimările variază. De ambele părți, aproape 1000 de oameni au murit, dintre care – 400 de civili. 4500 de persoane au fost rănite. Iar sute de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

Războiul de pe Nistru este unul din cele mai tragice episoade din istoria Republicii Moldova, cu consecințe nerezolvate până în prezent. Regiunea transnistreană a rămas o zonă separatistă. Conflictul se menține înghețat, alimentând instabilitatea și incertitudinea pe problema integrității teritoriale a statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#evenimente care scriu istorie #războiul de pe Nistru #IPN #campanie

Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) oferă protecție eficientă împotriva cancerului de col uterin și a altor forme de cancer asociate virusului, fiind recomandată fetelor și băieților cu vârste între 9 și 14 ani, înainte de începerea vieții sexuale. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică vaccinul anti-HPV oferă o protecție aproape completă împotriva tipurilor de virus HPV incluse în vaccin, responsabile de cele mai frecvente forme de cancer cervical, transmite IPN.

HPV este cea mai răspândită infecție cu transmitere sexuală la nivel global. Aproximativ 80% din persoanele active sexual se infectează de-a lungul vieții cu unul sau mai multe tipuri de virus.

„În Republica Moldova, între 2010 și 2015, s-au înregistrat anual în jur de 300 de cazuri noi de cancer de col uterin și 170 de decese cauzate de această boală. Infecția cu HPV este implicată nu doar în cancerul cervical, ci și în cel anal, penian, de vagin, vulvă sau gât, precum și în apariția verucilor genitale”, informează un comunicat de presă.

Vaccinurile disponibile la nivel global, Cervarix, Gardasil și Gardasil 9, oferă protecție împotriva celor mai periculoase tipuri de HPV, dintre care tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru peste 70% dintre cancerele de col uterin.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea de rutină între 9 și 14 ani, când organismul dezvoltă un răspuns imun mai puternic și sunt necesare doar două doze. După această vârstă, sunt recomandate trei doze pentru o protecție completă. Deși inițial vaccinarea era orientată exclusiv spre fete, studiile arată că și băieții pot beneficia de protecție împotriva formelor de cancer și a verucilor genitale.

Persoanele care au trecut de vârsta de 14 ani se pot vaccina în continuare împotriva HPV, însă eficiența vaccinului depinde de vârstă și de istoricul contactelor sexuale.

„În Republica Moldova, vaccinul împotriva virusului HPV este administrat gratuit fetelor și băieților cu vârste între 9 și 14 ani, prin intermediul medicului de familie. Studiile recente arată că persoanele vaccinate cu 10 ani în urmă continuă să prezinte o protecție completă împotriva tipurilor de HPV pentru care vaccinul a fost conceput”, precizează Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Totodată, specialiștii subliniază că vaccinarea împotriva HPV nu influențează sub nici o formă probabilitatea gravidității sau viitoarele sarcini la fete. La fel, nu afectează fertilitatea băieților sau bărbaților. Vaccinarea este un prim pas în prevenirea consecințelor pe termen lung ale infecției cu HPV, printre care se regăsesc cancerul cervical, sterilitatea sau chiar decesul.

Pe lângă vaccinare, ANSP subliniază importanța continuării screening-ului cervical, inclusiv pentru femeile vaccinate. Testul Papanicolau sau inspectarea vizuală cu acid acetic pot depista leziuni provocate de tipurile de HPV care nu sunt acoperite de vaccin. Astfel, combinația dintre vaccinare și screening periodic este esențială pentru prevenirea cancerului de col uterin.

Testul citologic este recomandat femeilor între 25 și 61 de ani, o dată la trei ani. În Republica Moldova acesta este gratuit, indiferent dacă femeile sunt sau nu asigurate medical.