Pe 7 aprilie se împlinesc 16 ani de la protestul masiv din centrul capitalei, la care au participat mii de persoane, preponderent tineri. Aceștia și-au manifestat astfel dezacordul cu rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, pe care le-au considerat fraudate. Pentru a treia oară consecutiv, Partidul Comuniștilor obținea majoritatea în Parlament.

După publicarea rezultatelor preliminate ale alegerilor de către Comisia Electorală Centrală, pe rețelele de socializare au fost lansate chemări la protest. Manifestațiile, care la început erau pașnice, au degenerat. O parte dintre protestatari au pătruns forțat în clădirile Parlamentului și Președinției. Răniți au fost atât din partea civililor, cât și a polițiștilor. Oficial a fost înregistrat un singur deces, cel al lui Valeriu Boboc, un tânăr snopit în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale. Societatea civilă a vorbit despre cel puțin cinci persoane care și-au pierdut viața în condiții suspecte.

Manifestațiile au luat amploare când mai multe partide politice s-au alăturat protestatarilor. Pe 7 aprilie 2009, peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri.

În timpul evenimentelor din 7 aprilie a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3000 de dosare care conțineau informații din perioada anilor 1946-2009. S-au pierdut stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare A ars originalul Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova.

Mai multe tentative, de pe diferite platforme, de a investiga circumstanțele și a identifica organizatorii acțiunilor violente nu s-au soldat cu succes nici pe perioada guvernării comuniste, nici ulterior, după ce guvernarea a fost preluată de coaliții democratice.

Partidul Comuniștilor, care se afla atunci la guvernare, a criticat în repetate rânduri acțiunile, menționând că atunci Moldova a pornit pe calea unei degradări totale, pe ignorarea principiilor legale de funcționare a statului, a îngrădirii libertăților democratice și a eliminării treptate a propriei suveranități”. Potrivit PCRM, comisiile create pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009 și-au încheiat activitatea fără a prezenta măcar rezultate „cât de mici”. Ele „aveau scopul să compromită guvernarea comunistă, însă fapte reale nu au confirmat aceste versiuni mitologice”.

Potrivit datelor Procuraturii, după evenimentele din aprilie 2009, persoanele care au spus că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri. În alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 procese penale. În 71 de cazuri au fost pornite cauze penale, iar cele mai multe – 42 au fost inițiate pentru tortură. Alte 19 cauze au fost pornite pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, iar zece – pentru alte categorii de infracțiuni.

Mai târziu, reprezentanții mai multor organizații ale societății civile au emis o notă de poziție în care au menționat că dosarul „7 aprilie 2009” este eșuat. Toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală. Peste 600 de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu cruzime în aprilie 2009. Acestea nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă. Au fost deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare. Cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața în condiții suspecte, deși statul și-a asumat doar un singur deces.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova în opt cauze cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri rămân în curs de examinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#7 aprilie #Agentia de presa IPN #istorie #protest

Scăderea prețurilor la floarea-soarelui din import, care au ajuns sub nivelul costurilor de producție ale fermierilor din Republica Moldova, este unul dintre motivele pentru care autoritățile au decis extinderea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase. Explicațiile au fost oferite de ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, care a precizat că sectorul se confruntă atât cu probleme comerciale, cât și logistice.

Potrivit oficialului, primele două trimestre ale anului 2026 nu au indicat un impact semnificativ al importurilor asupra pieței interne, deși au fost observate unele tendințe în defavoarea producătorilor locali. Situația s-a schimbat însă în trimestrul al treilea, în special pe segmentul florii-soarelui.

„Am observat pentru trimestrul trei, în special la floarea-soarelui, o tendință dramatică de scădere a prețurilor de import în Republica Moldova, care deja sunt mai mici decât prețul de producție comercializat al florii-soarelui de către fermierii noștri”, a declarat ministrul.

Acesta a explicat că diferența dintre prețurile produselor importate și cele ale producției autohtone dezavantajează agricultorii moldoveni, care riscă să își comercializeze recolta în condiții mai puțin favorabile.

Un alt factor care afectează piața este situația logistică din bazinul Mării Negre, unde congestiile de export îngreunează transportul mărfurilor. În aceste condiții, chiar dacă traderii pot cumpăra producția locală, dificultățile de export contribuie la menținerea stocurilor în gospodăriile agricole.

Ministrul a atras atenția că fermierii se confruntă și cu lipsa capacităților de depozitare, în timp ce o parte din recolta disponibilă nu poate fi procesată sau comercializată suficient de rapid. În urma analizei datelor și a consultărilor cu reprezentanții sectorului privat și cu fermierii, autoritățile au considerat necesară prelungirea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase.

Potrivit ministrului, măsura urmărește să limiteze efectele negative asupra producătorilor autohtoni, în contextul diferențelor de preț și al dificultăților de comercializare a recoltei. Oficialul a precizat că analiza a fost extinsă și pentru trimestrul al treilea, pentru a include date statistice suplimentare și a evalua mai bine evoluțiile pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Licențierea cerealelor a fost prelungită cu două luni. În timpul dezbaterii deciziei la Guvern, șeful cabinetului de miniștri a adus mai multe critici „Asociației Fermierilor”, fiind nemulțumit că membrii organizației amenință cu proteste și cu blocarea vămilor.

Vasile Tofan le-a sugerat reprezentanților organizației că există și alte interese, decât ale lor. În același timp, prim-ministrul a dezvăluit că, în opinia sa, măsura nu era una primordială.