16 ani de la protestul din 7 aprilie. Evenimente care scriu istorie

Pe 7 aprilie se împlinesc 16 ani de la protestul masiv din centrul capitalei, la care au participat mii de persoane, preponderent tineri. Aceștia și-au manifestat astfel dezacordul cu rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, pe care le-au considerat fraudate. Pentru a treia oară consecutiv, Partidul Comuniștilor obținea majoritatea în Parlament.

După publicarea rezultatelor preliminate ale alegerilor de către Comisia Electorală Centrală, pe rețelele de socializare au fost lansate chemări la protest. Manifestațiile, care la început erau pașnice, au degenerat. O parte dintre protestatari au pătruns forțat în clădirile Parlamentului și Președinției. Răniți au fost atât din partea civililor, cât și a polițiștilor. Oficial a fost înregistrat un singur deces, cel al lui Valeriu Boboc, un tânăr snopit în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale. Societatea civilă a vorbit despre cel puțin cinci persoane care și-au pierdut viața în condiții suspecte.

Manifestațiile au luat amploare când mai multe partide politice s-au alăturat protestatarilor. Pe 7 aprilie 2009, peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri.

În timpul evenimentelor din 7 aprilie a ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3000 de dosare care conțineau informații din perioada anilor 1946-2009. S-au pierdut stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare A ars originalul Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova.

Mai multe tentative, de pe diferite platforme, de a investiga circumstanțele și a identifica organizatorii acțiunilor violente nu s-au soldat cu succes nici pe perioada guvernării comuniste, nici ulterior, după ce guvernarea a fost preluată de coaliții democratice.

Partidul Comuniștilor, care se afla atunci la guvernare, a criticat în repetate rânduri acțiunile, menționând că atunci Moldova a pornit pe calea unei degradări totale, pe ignorarea principiilor legale de funcționare a statului, a îngrădirii libertăților democratice și a eliminării treptate a propriei suveranități”. Potrivit PCRM, comisiile create pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009 și-au încheiat activitatea fără a prezenta măcar rezultate „cât de mici”. Ele „aveau scopul să compromită guvernarea comunistă, însă fapte reale nu au confirmat aceste versiuni mitologice”.

Potrivit datelor Procuraturii, după evenimentele din aprilie 2009, persoanele care au spus că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri. În alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 procese penale. În 71 de cazuri au fost pornite cauze penale, iar cele mai multe – 42 au fost inițiate pentru tortură. Alte 19 cauze au fost pornite pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, iar zece – pentru alte categorii de infracțiuni.

Mai târziu, reprezentanții mai multor organizații ale societății civile au emis o notă de poziție în care au menționat că dosarul „7 aprilie 2009” este eșuat. Toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală. Peste 600 de persoane au fost maltratate, reținute și bătute cu cruzime în aprilie 2009. Acestea nu au beneficiat de o justiție independentă și echitabilă. Au fost deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare. Cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața în condiții suspecte, deși statul și-a asumat doar un singur deces.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova în opt cauze cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri rămân în curs de examinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#Agentia de presa IPN #7 aprilie #istorie #protest

Ala Nemerenco a comentat personal scandalul cu plăcuța instalată la Spitalul Raional Strășeni, pe care scrie că inițiativa de a renova instituția aparține funcționarei. Aflată la Geneva, oficiala a relatat pe Facebook că nu vine la muncă atunci când este omagiată, cancelaria nu acceptă cadourile, iar după numire a refuzat să îi fie afișat tabloul pe holul Ministerului Sănătății.

Mai mult, funcționara a relatat că nu ia nici măcar apă din instituțiile medicale, atunci când le vizitează, dar nici nu obișnuiește să servească prânzul în cadrul lor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cu referire la placa instalată pe frontispiciul clădirii Spitalului Raional Strășeni, unde Ministerul Sănătății, din resurse bugetare, a investit în reparația capitală a unui bloc destinat secțiilor de pediatrie și îngrijiri cronice. Mulțumim celor care ne-au atenționat despre conținutul necorespunzător al plăcii, ba chiar aberant. Textul nu a fost consultat cu ministerul și placa nu a fost instalată la indicația noastră sau a mea personală. Și, în general, noi nu instalăm plăci, cu excepția donațiilor unde există o așa regulă.

(…) Niciodată nu sunt la serviciu de ziua mea și nu accept absolut nicio atenție. (…) Toți colegii cunosc că atunci când merg în vizită prin instituții nu accept nici măcar o sticlă cu apă, nu îmi întrerup vizita pentru prânz și mă aflu cel mai des de la 8:00 dimineața până seara, scuturând fiecare colțișor de spital. Aș putea să povestesc multe, colegii îmi cunosc stilul. Nu mă miră comportamentul „prietenilor” mei, alde foști nu știu-cine, cărora nu le-a mai rămas nimic omenesc, ei ar da foc și la țară, doar să revină la butoanele hoției.

Sunt ministrul care voi fi detestată de unii predecesori deoarece am atentat la galeria portretelor pictate în ulei, adevărate opere de artă, a miniștrilor sănătății, dar și protecției sociale, din holul ministerului, fiindcă nu o consideram potrivită. Și am fost unicul ministru care în 2019 am interzis să îmi agațe portretul meu acolo. Era un loc gol și după aceasta urma portretul următorului ministru, venit după mine. Atenția presei care a fost de atâtea ori în interior nu a fost însă atrasă de această galerie niciodată”, a scris Nemerenco.

O fotografie cu o placă amplasată pe fațada Spitalului Raional Strășeni, pe care scrie că inițiativa de renovare a secțiilor Terapie și Pediatrie aparține Alei Nemerenco, a apărut recent pe rețelele de socializare. Amplasarea ei fost dur criticată de internauți, iar Ministerul Sănătății a informat apoi că mesajul a fost înlăturat de pe sediul instituției, iar administrația – atenționată.