Președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a comemorat astăzi pe conaționalii noștri căzuți în Afganistan și le-a adus un omagiu veteranilor de război.

De dimineață, Igor Grosu a depus flori la Complexul memorial „Feciorul Patriei – Sfânta Amintire” din Capitală. La eveniment au participat și veterani, membri ai familiilor celor care și-au pierdut viața în acest război.

„Odată cu sfârșitul acestui război, sigur că nu s-au terminat suferințele și durerea… Astăzi noi, din păcate, trăim și vedem un război la fel de urât, sângeros, nedrept în vecinătatea noastră. Nu ne-am gândit nimeni că în 2022 o să fim martori la așa evenimente și eu sunt sigur că anume dvs., veteranii acelor evenimente și veteranii altor evenimente tragice de la Nistru, înțelegeți foarte bine cât de importantă este pacea, cât de oribil este războiul. Voi sunteți memoria vie, voi sunteți cei care transmiteți lucrul acesta nouă, celor tineri, care cinstensc și o să cinsteanscă memoria dvs.. Eu vreau să vă mulțumesc pentru faptul că și în aceste momente complicate, noi toți împreună am făcut un lucru extraordinar, am putut păstra și vom păstra în continuare pacea și liniștea în țara noastră”, a precizat Igor Grosu.

Amintim că, desfășurarea trupelor militare sovietice în Afganistan a început la 24 decembrie 1979. Ultimele trupe sovietice au fost retrase din Afganistan între 15 mai 1988 și 15 februarie 1989. Datorită costului mare și inutilității politice finale ale acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, asemănat cu Războiul din Vietnam, americano-vietnamez.

Precizăm că, la operaţiunile militare desfăşurate pe teritoriul Afganistanului au participat și 12 500 de soldaţi şi ofiţeri moldoveni, dintre care circa 700 au fost răniţi iar 301 au rămas pentru vecie pe platourile de luptă din munţii Afganistanului.

În prezent, în Republica Moldova sunt aproximativ 8 500 de veterani ai Războiului din Afganistan.

#Afganistan #depuneri de flori #oficiali #razboi

Hotelul Zarea din centrul istoric al Chișinăului a rămas fără cumpărător, deși autoritățile l-au scos la privatizare pentru 106 milioane de lei, iar premierul Vasile Tofan a promovat anterior vânzarea imobilului. Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, recunoaște că licitația nu a avut rezultatul așteptat și admite că instituția trebuie să se pregătească mai bine pentru următoarea tentativă de privatizare, scrie Bani.md.

„Nu s-a vândut, nu este cel mai bun lucru”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii de la Moldova 1, referindu-se la eșecul procedurii de privatizare a hotelului.

Șeful APP a explicat că rezultatul poate fi pus inclusiv pe seama condițiilor mai puțin favorabile pentru investiții, însă a admis că autoritățile trebuie să își îmbunătățească modul în care pregătesc și promovează activele scoase la vânzare. Potrivit acestuia, o nouă licitație ar trebui precedată de o informare mai eficientă a potențialilor investitori.

Eșecul este cu atât mai vizibil cu cât privatizarea Hotelului Zarea beneficiase anterior de promovare la nivelul conducerii Guvernului. Premierul Vasile Tofan a realizat un stand-up în fața imobilului, prezentând oportunitatea de investiție și încercând să atragă atenția asupra proprietății de stat scoase la vânzare.

Cu toate acestea, promovarea publică nu s-a transformat într-o tranzacție, iar hotelul a rămas în proprietatea statului.

Un detaliu important este că viitorul cumpărător nu ar fi fost obligat să păstreze destinația hotelieră a clădirii. Potrivit directorului APP, condițiile privatizării ofereau investitorului libertatea de a decide cum să valorifice imobilul, inclusiv prin transformarea acestuia în spații de birouri sau într-un complex cu destinație mixtă.

„Oportunități, de fapt, acolo sunt destul de multe”, a afirmat Ion Dodon, subliniind că amplasarea proprietății și posibilitățile de reconversie ar putea reprezenta argumente importante pentru eventualii cumpărători.

Directorul APP a dat asigurări că instituția va avea o abordare mai activă la următoarea procedură de privatizare, astfel încât investitorii să cunoască mai bine potențialul economic al imobilului.

Între timp, datele financiare ale Hotelului Zarea arată o deteriorare puternică a profitabilității. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat un profit de aproape 200.000 de lei, în 2025 câștigul a coborât la puțin peste 28.000 de lei. Astfel, profitul s-a redus cu aproximativ 86% într-un singur an.

Raportat la prețul de pornire de 106 milioane de lei, profitul anual al hotelului reprezintă doar o fracțiune infimă din valoarea cerută de stat. Totuși, această comparație nu reflectă neapărat valoarea economică a proprietății, întrucât prețul de privatizare poate fi influențat în principal de amplasarea și potențialul imobiliar al clădirii, nu doar de rezultatele activității hoteliere.

Ion Dodon consideră că performanțele financiare modeste demonstrează limitele administrării unor asemenea afaceri de către stat, într-un sector în care concurența privată este puternică.

„Asta ne arată nu faptul că acolo ar fi puține oportunități pentru mediul privat, ci, dimpotrivă, arată că statul nu este cel mai bun administrator și poate nici nu are ce căuta în acest mediu concurențial”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat, în informațiile prezentate, o dată concretă pentru reluarea licitației și nici dacă prețul de pornire de 106 milioane de lei va fi menținut sau revizuit.

Astfel, după promovarea publică făcută de premier și prima tentativă nereușită de privatizare, statul rămâne proprietarul unui hotel amplasat într-o zonă valoroasă a Capitalei, dar care generează un profit anual de numai câteva zeci de mii de lei.