Numărul petițiilor depuse la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) este în creștere, se arată în Raportul instituției pentru 2023, prezentat Parlamentului. Peste 1 000 de persoane fizice s-au adresat autorității anul trecut.

Conform CNPDCP, în perioada menționată, cei mai mulți petiționari au sesizat cazuri de prelucrare a datelor cu caracter personal în lipsa consimțământului sau prin intermediul sistemelor de supraveghere video și audio, precum și în mediul online sau de către resursele mass-media. Drept urmare, au fost demarate 356 de controale privind legalitatea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal.

„Anul trecut, au fost constatate 187 de cazuri de încălcare a prevederilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal. În rezultat, au fost dispuse măsuri de constrângere precum suspendarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, distrugerea / ștergerea datelor cu caracter personal prelucrate cu încălcarea prevederilor legale, precum și încetarea operațiunilor.

În aceeași perioadă, au fost constatate 117 fapte contravenționale, care au fost expediate spre examinare în instanța de judecată. De asemenea, în 2023, interesele CNPDCP au fost reprezentate în instanțele de judecată în 156 de dosare. În același timp, anul trecut, a fost finalizată examinarea a 18 dosare în care hotărârile/deciziile instanțelor judecătorești au rămas definitive și irevocabile”, precizează serviciul de presă al Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a Raportului prezentat, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a adoptat un proiect de hotărâre prin care îndeamnă CNPDCP să depună eforturi pentru consolidarea capacităților administrative și instituționale, să asigure realizarea sarcinilor Planului național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027, precum și să contribuie la ridicarea nivelului de interpretare corectă și aplicare conformă a prevederilor legale din domeniul protecției datelor cu caracter personal.

#CNPDCP #date personale #parlament #protectie #raport

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.