Doi moldoveni au intrat pe câmpul de luptă de partea Ucrainei, conform Ministerului Apărării de la Moscova. Unul dintre ei părăsit deja rândurile militarilor, anunță responsabilii ruși.

Kremlinul a publicat o listă care cuprinde numărul soldaților străini încorporați în cadrul forțelor de apărare create de Kiev. Conform datelor prezentate, cei mai mulți dintre cetățenii străini care apără Ucraina de trupele lui Putin sunt din Polonia, România și Marea Britanie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Începând cu 24 februarie, aproape 5000 de străini au luat arma în mână pentru a apăra țara vecină, conform raportului. Dintre aceștia, pe câmpul de luptă mai rămân 2515, iar 1250 au fost uciși în timpul desfășurării acțiunilor militare.

Anterior, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, susținea că ucrainenii au angajat circa 7000 de mercenari. „Occidentul sprijină naționaliștii ucraineni nu doar cu arme, ci și cu personal, angajând mercenari. În total, de la începutul operațiunii speciale, regimul de la Kiev i-a recrutat din 63 de țări”, afirma oficiala în aprilie.

Diplomația rusă acuză Kievul de angajarea a 7000 de mercenari din 63 de țări: Îi recrutează cu ajutorul americanilor

Precizăm că în țara vecină au decedat cel puțin doi bărbați născuți în Moldova, care luptau de partea Federației Ruse. Unul dintre ei era din Găgăuzia și exercita serviciul militar în bază de contract, iar celălalt s-a născut la Bălți.

#mercenari #moldoveni #războiul din Ucraina #soldați străini #Ucraina

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.