Muncitorii au mărșăluit luni, 1 mai, în toată Franța în semn de revoltă față de majorarea vârstei de pensionare de către președintele Emmanuel Macron, iar poliția a tras cu gaze lacrimogene la Paris și în orașul Nantes.

Popularitatea lui Macron a scăzut până aproape de minimele record atinse în timpul crizei „vestelor galbene”, după ce a înfruntat sindicatele și grevele din mai multe sectoare și a mărit vârsta de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani.

Măsura a cristalizat nemulțumirea față de un președinte perceput de mulți ca fiind indiferent față de greutățile lor zilnice, iar Macron a fost întâmpinat cu huiduieli în timpul ieșirilor publice.

Sophie Binet, liderul sindicatului de stânga dură CGT, a declarat că reforma pensiilor l-a lăsat pe Macron izolat.

„Executivul nu poate guverna fără sprijinul poporului său”, a declarat Binet înainte de protestul de la Paris, adăugând că sindicatul său nu a decis încă asupra discuțiilor cu guvernul cu privire la alte chestiuni legate de muncă în săptămânile următoare.

Laurent Berger, șeful sindicatului reformator CFDT, a declarat că guvernul lui Macron a fost surd la cererile uneia dintre cele mai puternice mișcări sociale din ultimele decenii, adăugând că sindicatul său este deschis la discuții cu executivul.

Macron face promisiuni pentru a opri protestele care au blocat ţara: Un plan pentru 100 de zile să vindece Franța

#Emmanuel Macron #Franta #muncitori #varsta de pensionare

Contractele de muncă ale directorilor adjuncți din instituțiile publice de învățământ general, care ocupă funcția de mai mult de cinci ani sau au fost angajați pe o perioadă nedeterminată, vor înceta de drept la 7 septembrie. După această dată, funcțiile vor fi ocupate prin concurs, iar, până la organizarea acestora, școlile vor putea numi directori adjuncți interimari pentru cel mult șase luni.

Noile reguli sunt prevăzute de modificările aduse Codului educației și sunt puse în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Schimbările vizează directorii adjuncți de la a căror numire au trecut mai mult de cinci ani, inclusiv perioada în care au activat în regim de interimat. Sunt vizați și cei care au fost numiți pe perioadă nedeterminată.

„La momentul promovării modificărilor legislative, peste 65% dintre directorii adjuncți din instituțiile publice de învățământ general ocupau funcția fără să fi fost selectați prin concurs. Aproape 39% erau angajați pe perioadă nedeterminată, iar 27% exercitau funcția în regim de interimat”, menționează MEC.

Încetarea contractelor va fi stabilită prin ordinul directorului instituției, iar persoanele vizate trebuie să fie informate despre decizie în cel mult cinci zile lucrătoare.

Pentru ca activitatea școlilor să continue normal, directorii vor putea numi interimari în funcțiile rămase vacante. MEC recomandă ca, de regulă, aceeași persoană al cărei contract a încetat să fie desemnată în continuare ca director adjunct interimar.

Interimatul va putea dura cel mult șase luni, timp în care instituțiile vor trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea definitivă a funcțiilor.

Dacă directorul școlii decide să numească o altă persoană decât fostul director adjunct, acesta va trebui să-și argumenteze decizia.

„Prin aceste modificări, instituim reguli clare și egale pentru ocuparea funcțiilor de director adjunct. Ne dorim ca fiecare profesionist din educație care are pregătirea, experiența și viziunea necesare să poată participa la o competiție deschisă și corectă”, a declarat secretara de stat a MEC, Valentina Olaru.

MEC a transmis deja o circulară către autoritățile locale din domeniul educației și conducătorii instituțiilor publice pentru aplicarea noilor prevederi.Legea nr. 21/2026 pentru modificarea Codului educației a fost adoptată la 26 februarie 2026 și publicată în Monitorul Oficial la 6 martie.