Președintele Parlamentului, Igor Grosu, se arată tot mai nemulțumit de „mobilizarea” deputaților din actuala legislatură. Ședința de astăzi a început cu mustrări pentru parlamentari. Numărul mic de deputați prezenți la ședință, dar și tradiționalele solicitări de a scoate de pe ordinea de zi mai multe proiecte, aprobate anterior de Biroul permanent, l-a „scos din sărite”.

„53 de deputați prezenți, mulțumesc. Disciplina văd că nu este cuvântul forte a legislativului… Toți suntem ocupați, nimeni nu pune la îndoială, dar trebuie să fim mai mobilizați… Noi am vorbit și în alt format, am o rugăminte și o spun și public: Noi am dat un interval de două săptămâni între ședințe, în speranța că avem suficient timp pentru a pregăti bine proiectele de legi. Când spun bine, asta înseamnă că ele trebuie să aibă avizele autorităților, raportul comisiei și … opera se încununează aici, noi votăm. Când se dau două săptămâni și după se vine, din varii motive, cu amânare, asta înseamnă încă două săptămâni, de aceea vă rog frumos încercăm să evităm la maxim astfel de situații, pentru că amânatu nu-i bun băiet”, a precizat Igor Grosu.

Decizia de a desfășura ședințele plenare o dată la două săptămâni au fost taxate dur de opoziție. Socialiștii, comuniștii și deputații Partidului „ȘOR” spun că s-a luat această decizie pentru că agenda PAS este mică, iar deputații nu au proiecte de legi pentru a propune spre examinare Parlamentului.

Majoritatea parlamentară însă a catalogat aceste declarații drept aberații. Potrivit lui Igor Grosu, desfășurarea ședințelor o dată în 14 zile oferă deputaților mai mult timp pentru vizitele în teritorii, deplasări și audieri în Comisiile parlamentare.

#deputati #Igor Grosu #mustrari #sedinte plenare

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.