Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a sărbătorit joi, 24 octombrie, 135 de ani de la înființare, organizând o sărbătoare care a reunit funcționari de stat, angajații muzeului, fotografi, muzeografi și jurnaliști. În context, a fost lansată și o expoziție de fotografii intitulată „Generații de muzeografi-fotografi în serviciul societății. Omagiu Muzeului la 135 de ani”. La final, invitații s-au bucurat de bucate alese și vinuri de la Castel Mimi.

În discursul său, directorul muzeului, Petru Vicol, a ținut să mulțumească oamenilor care contribuie zilnic la dezvoltarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova.

„A fost o evoluție frumoasă, firească. Muzeul a fost fondat în octombrie 1889, în urma organizării unei expoziții agricole și industriale aici, în acest cartier al orașului Chișinău. Muzeul este unul dintre cele mai vizitate din Republica Moldova, cu peste 90.000 de vizitatori anual, incluzând filialele noastre. În special după pandemie, a crescut interesul pentru cultură și patrimoniu, iar faptul că mulți vizitatori sunt copii, ne bucură enorm”, afirmă Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

La eveniment au fost prezenţi muzeografi din întreaga ţară.

„Este un eveniment foarte important pentru întreaga societate și, în primul rând, pentru orașul Chișinău. Chiar și expoziția de astăzi, prezentată în cadrul manifestării, arată că suntem mai creativi și că am depășit această criză”, spune Valeria Suruceanu, directoarea Muzeului de Istorie din Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am participat la deschiderea noii expoziții de fotografii, iar la finalul sărbătorii, gazdele au decis să ne servească cu o cafea, ceai sau, după preferințe, cu un vin de la Castel Mimi. Eu sunt din nordul Moldovei și vreau să spun că este un vin extraordinar, cu un miros foarte plăcut, iar gustul… nici nu se discută. Este excelent!”, susţine Galina Mosoric, directoarea Muzeului Ținutului Edineț.

De-a lungul timpului, activităţile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală au fost susţinute de către Castel Mimi. Şi nu întâmplător…

„Întotdeauna am susținut proiectele și inițiativele Muzeului de Etnografie pentru că, pe timpuri, Constantin Mimi a fost primul director al acestui muzeu și este un fel de testament al lui să susținem arta, culturași tot ce ține de autentic și național al Republicii Moldova. Astăzi delectăm gusturile oaspeților cu vinuri din soiuri autohtone – Feteasca Neagră, Rara Neagră, Feteasca Regală, Feteasca Albă. Noi suntem prezenți la toate evenimentele, în curtea muzeului, dar și aici în interior. Ne străduim să fim alături de muzeu”, afirmă Ala Samoilenco, directorul de Marketing al Castel Mimi.

Expoziția aniversară va rămâne deschisă publicului în următoarele luni, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi valorile și istoria comunității rurale moldovenești prin fotografii arhivate în peste o sută de ani de activitate.

#castel mimi #Muzeul National de Etnografie

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.