Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a sărbătorit joi, 24 octombrie, 135 de ani de la înființare, organizând o sărbătoare care a reunit funcționari de stat, angajații muzeului, fotografi, muzeografi și jurnaliști. În context, a fost lansată și o expoziție de fotografii intitulată „Generații de muzeografi-fotografi în serviciul societății. Omagiu Muzeului la 135 de ani”. La final, invitații s-au bucurat de bucate alese și vinuri de la Castel Mimi.

În discursul său, directorul muzeului, Petru Vicol, a ținut să mulțumească oamenilor care contribuie zilnic la dezvoltarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova.

„A fost o evoluție frumoasă, firească. Muzeul a fost fondat în octombrie 1889, în urma organizării unei expoziții agricole și industriale aici, în acest cartier al orașului Chișinău. Muzeul este unul dintre cele mai vizitate din Republica Moldova, cu peste 90.000 de vizitatori anual, incluzând filialele noastre. În special după pandemie, a crescut interesul pentru cultură și patrimoniu, iar faptul că mulți vizitatori sunt copii, ne bucură enorm”, afirmă Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

La eveniment au fost prezenţi muzeografi din întreaga ţară.

„Este un eveniment foarte important pentru întreaga societate și, în primul rând, pentru orașul Chișinău. Chiar și expoziția de astăzi, prezentată în cadrul manifestării, arată că suntem mai creativi și că am depășit această criză”, spune Valeria Suruceanu, directoarea Muzeului de Istorie din Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am participat la deschiderea noii expoziții de fotografii, iar la finalul sărbătorii, gazdele au decis să ne servească cu o cafea, ceai sau, după preferințe, cu un vin de la Castel Mimi. Eu sunt din nordul Moldovei și vreau să spun că este un vin extraordinar, cu un miros foarte plăcut, iar gustul… nici nu se discută. Este excelent!”, susţine Galina Mosoric, directoarea Muzeului Ținutului Edineț.

De-a lungul timpului, activităţile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală au fost susţinute de către Castel Mimi. Şi nu întâmplător…

„Întotdeauna am susținut proiectele și inițiativele Muzeului de Etnografie pentru că, pe timpuri, Constantin Mimi a fost primul director al acestui muzeu și este un fel de testament al lui să susținem arta, culturași tot ce ține de autentic și național al Republicii Moldova. Astăzi delectăm gusturile oaspeților cu vinuri din soiuri autohtone – Feteasca Neagră, Rara Neagră, Feteasca Regală, Feteasca Albă. Noi suntem prezenți la toate evenimentele, în curtea muzeului, dar și aici în interior. Ne străduim să fim alături de muzeu”, afirmă Ala Samoilenco, directorul de Marketing al Castel Mimi.

Expoziția aniversară va rămâne deschisă publicului în următoarele luni, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi valorile și istoria comunității rurale moldovenești prin fotografii arhivate în peste o sută de ani de activitate.

#castel mimi #Muzeul National de Etnografie

Republica Moldova nu are încă un cadru legislativ care să permită producerea și asamblarea dronelor de interceptare, necesare pentru consolidarea capacităților de apărare. Un proiect de lege este în curs de elaborare de către Ministerul Dezvoltării Economice și instituțiile de forță, însă procesul avansează greu. Declarațiile au fost făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova.

Potrivit deputatului, legislația actuală este restrictivă și nu permite dezvoltarea unei industrii de apărare care să contribuie la protejarea spațiului aerian al țării. Carp a subliniat că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă renunțarea la consolidarea capacităților proprii de apărare.

„Ai la hotar un război de 5 ani de zile, se schimbă structura și războiului, deci în genere, se schimbă și din punct de vedere tehnic, din punct de vedere militar, tactic și așa mai departe, iar tu nu te adaptezi la noile cerințe. Noi suntem abia la etapaîn care se elaborează un proiect de legi, din păcate tare greu și complicat”, a punctat Carp.

Deputatul a explicat că noul cadru legislativ trebuie să stabilească inclusiv reguli clare privind producerea echipamentelor cu utilizare duală, civilă și militară, precum și trasabilitatea componentelor și a produselor finite. Aceste garanții sunt necesare pentru a preveni ajungerea echipamentelor în zone de conflict sau utilizarea lor în scopuri neautorizate.

După adoptarea legii, următoarea etapă ar urma să vizeze elaborarea unei strategii privind dezvoltarea industriei de apărare, identificarea partenerilor și stabilirea unor posibile locații de producție. Potrivit lui Carp, asemenea unități ar trebui amplasate în afara zonelor urbane, cu respectarea cerințelor de securitate.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra capacităților limitate ale Republicii Moldova de a interveni în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian. El a explicat că țara nu dispune de mijloacele necesare pentru a intercepta dronele care zboară cu viteze mari, inclusiv aparatele propulsate cu reacție.

În ceea ce privește protecția infrastructurii critice, inclusiv a celei energetice, Carp a afirmat că există anumite capacități de intervenție, însă acestea sunt limitate. Unele informații despre măsurile de protecție nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

Deputatul a mai criticat întârzierea implementării sistemului de alertă pentru situații de urgență MdAlert. Potrivit lui, procedurile de achiziție publică și contestațiile au întârziat implementarea acestuia.

„Până la etapa actuală, încă nu aveam MD-Alert pusă în aplicație și va fi abia la anul viitor, asta în condiția că noi avem un război la hotar de 5 ani de zile. Dronele survolează spațiu aerian practic odată la 2-3 zile, în ultimul timp, iar în weekend sunt mai des pentru că au loc atacurile mai intense, asupra Ucrainei și noi nu avem MD-Alert în funcție”, a declarat deputatul.

Lilian Carp a menționat și necesitatea unei hărți digitale a adăposturilor de protecție civilă, care să le permită cetățenilor să identifice rapid cel mai apropiat loc sigur în cazul unei situații de criză. În opinia deputatului, situația adăposturilor din municipiul Chișinău este relativ mai bună decât în alte localități, însă, în teritoriu, capacitățile sunt în continuare limitate.