Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), cu sprijinul financiar al Guvernului SUA, continuă să consolideze capacitatea sistemului de sănătate al Republicii Moldova, oferind mai multor instituții medicale echipamente de ultimă generație, absolut necesare în munca zilnică a medicilor.

Cu acest prilej, astăzi, 10 martie, la maternitatea Spitalului nr.1 din Chișinău a avut loc o ceremonie oficială. Acolo, UNFPA a modernizat complet unitățile de Ginecologie și Obstetricale, care include echipamente pentru săli de naștere, săli de operație, unități de terapie intensivă pentru mame și nou-născuți.

La eveniment a fost prezent ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon, Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA în Republica Moldova, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, conducerea instituției medicale, dar și medicii secțiilor modernizate.

„Astăzi ne-am adunat pentru a marca un eveniment foarte important, și anume crearea unor condiții potrivite pentru nașteri sigure. Scopul nostru, al UNFPA, este să asigurăm accesul tuturor femeilor la condiții de nașteri sigure. Spitalul nr. 1 este unul din cele 9 spitale din Moldova care a beneficiat de echipamente moderne, fiind modernizate în special sălile de nașteri, secțiile chirurgicale și cele de terapie intensivă. Acest lucru a fost făcut în parteneriat cu Guvernul SUA, Guvernul RM și autoritățile locale. La acest spital nasc și refugiatele din Ucraina. După cum am mai menționat, această investiție nu poate fi monetizată, fiindcă această investiție va salva multe vieți în viitor. Conform estimărilor noastre, investițiile făcute în toate spitalele vor ajuta la salvarea a peste 15 mii de vieți anual. Un alt element pe care trebuie să-l evidențiez este că tot acest echipament este ajustat pentru necesitățile specifice ale femeielor cu dizabilități”, a declarat Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA în Republica Moldova.

Echipamentele livrate în toată Moldova sunt salvatoare, constând din dispozitive performante, în principal pentru săli de operație, săli de naștere, unități de terapie intensivă, precum și medicamente și ambulanțe.

„Suntem aici pentru a vorbi despre munca importantă pentru care o facem noi pentru a contribui la consolidarea capacităților spitalelor din Republica Moldova de a ajuta refugiații și cetățenii moldoveni. Secția Obstetrică și Ginecologie de la acest spital a fost frumos renovată și complet echipată vor permite medicilor să ofere servicii medicale de calitate pentru mama și nou născuți, în timpul sarcinilor de rutină și în cazurile cu riscuri. De asemenea, proiectul reprezintă angajamentul SUA și a partenereului nostru UNFPA de a susține eforturile Moldovei pentru a face asistență medicală de calitate accesibilă tuturor”, a declarat ambasadorul SUA în Republica Moldova, Kent D. Logsdon.

Anual, la maternitatea spitalului nr.1 se nasc aproape 6 000 de copilași, iar echipamentele donate vor asigura nașterile în siguranță atât în rândul femeilor din țara noastră, dar și pentru refugiatele din Ucraina.

„Anual, circa 6 mii de nașteri sunt la această maternitate. Alături de ceilalți conducători a instituțiilor din Chișinău, dar și din țară ne închinăm în fața domniilor voastre și vă mulțumim pentru că aveți grijă de noi și faceți ca sănătatea tuturor, de la cei mici și până la cei mari, să aibă speranțe… Mă bucur enorm că municipiul Chișinău, că această instituție este parte a rețelei de instituții în care se investește atât de mult de Guvernul SUA și UNFPA, ca standartele de calitate, acele servicii care sunt oferite, să crească substanțial în instituțiile gestionate de stat or municipalitate”, a precizat primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban.

Pe parcursul anului 2022, UNFPA a echipat complet: 22 de săli de naștere de care beneficiază un număr aproximativ de 15.000 de bebeluși și mamele acestora; 14 săli de operație și 35 săli de pacienți la 9 instituții medicale strategice din Republica Moldova; 8 secții de terapie intensivă nou-născuți din 7 maternități; săli de operație ginecologică la Institutul de Oncologie din Chișinău; 20 ambulanțe.

#donatie #echipament #UNFPA

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.