NATO stă cu ochii pe Republica Moldova. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a spus într-o conferință de presă înaintea Reuniunii miniștrilor de externe din statele NATO, care are loc pe 3 și 4 decembrie curent, că dialogul între R. Moldova și NATO va continua. Cât despre șefa statului, Rutte a spus că este în contact intens cu aceasta.

„Am cel mai mare respect pentru Maia Sandu, președintele Moldovei, și sunt în contact intens cu ea și vom continua să facem asta. Moldova se află în vizorul nostru și respectăm țara, respectăm conducerea, mai ales când ați văzut ce s-a întâmplat în timpul alegerilor și la referendumul privind aderarea la UE”, a spus Rutte.

Rutte s-a referit și la dronele rusești căzute pe teritoriul țării noastre. Oficialul a sugerat că Moldova și România ar urma să poarte discuții bilaterale în acest sens. Mai mult, surse din cadrul NATO, au declarat pentru jurnaliștii moldoveni că, până la sfârșitul anului, ar urma să livreze țării noastre echipamente pentru militari, fără a oferi alte detalii la acest subiect.

„Întrebarea cu privire la drone este prea mult pentru mine, cred. România și Moldova ar putea purta discuții aici, așa că nu depinde de mine (n.r. NATO)”, a conchis secretarul general al NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 3 și 4 decembrie curent, miniştrii de externe din statele NATO se întâlnesc la Reuniunea ministerială la Bruxelles. Pe agendă – continuarea susţinerii Ucrainei împotriva invaziei ruse.

Războiul din Ucraina și atacurile hibride ale Rusiei, pe agenda reuniunii miniștrilor de externe ai NATO

#Maia Sandu #Mark Rutte #secretar general NATO

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.