VIDEO Nicanor Ciochină a solicitat ca procesul să continue în lipsa sa. Are loc cercetarea corpurilor delicte

Ședința de judecată programată pentru 13 octombrie 2025 în dosarul în care Nicanor Ciochină este învinuit că a accidentat mortal un adolescent de 14 ani și a fugit de la locul faptei s-a desfășurat în lipsa inculpatului. Ciochină a solicitat ca procesul să continue fără prezența sa. Asta deși mama băiatului consideră că neprezentarea în fața instanței este un semn de dispreț față de suferința familiei. Procurorul Nadejda Barbalat a declarat că urmează cercetarea corpurile delicte, transmite Jurnal TV.

NADEJDA BARBALAT, procuror: „Am ajuns la finele examinării probelor acuzării. Au fost audiați martorii și suntem la etapa de cercetare a corpurilor delicte. Respectiv, instanța a admis cererea părții apărării cu privire la cercetarea corpurilor delicte – anume automobilul cu care a fost comisă infracțiunea în cauză.”

Unul dintre avocații lui Nicanor Ciochină, Radu Dumneanu, cel care a venit la ședință, nu a binevoit să facă declarații pentru presă. Mama adolescentului accidentat mortal, Raisa Ciurel, spune că Nicanor Ciochină nu este interesat să se prezinte la ședințele de judecată.

RAISA CIUREL, succesorul părții vătămate: „Nu cunosc de ce nu s-a prezentat, însă cred că de acum nu este interesat pentru dreptatea care tot comenta că vrea să facă dreptate și să afle cine e vinovat pentru moartea copilului meu. Cred că i s-a îmbolnăvit șoferul, pentru că el are șofer și are transport, dar nu vine. Nu vine cum vin eu de dimineață și să aștepte o zi întreagă.”

Raisa Ciurel mai spune că, deși ședințele din 18 și 19 septembrie au fost amânate din motiv că Ciochină era la spital, peste trei zile acesta a fost văzut în satul vecin jucând fotbal.

RAISA CIUREL, succesorul părții vătămate: „Ședințele de pe data de 18,19 septembrie s-au amânat din cauza lui Ciochină. Însă, în data de 21 septembrie, duminică, au apărut poze pe internet precum că Ciochină a mers în satul vecin și a jucat fotbal fiind hramul satului, adică nu știu cam ce boală are el de joi și vineri lipsește la ședințele de judecată, iar duminică pleacă la fotbal. Se vede că tergiversează ședințele și se vede că nu vrea să vadă adevărul, pentru că-l știe și e vinovat de moartea copilului meu care de un 1,8 ani stă în pământ.”

Fostul primar al comunei Boldurești, Nicanor Ciochină, este învinuit că pe 19 februarie 2024 a accidentat mortal un băiat de 14 ani și a fugit de la locul faptei. Potrivit Poliției, înainte de a fi prins, acesta ar fi încercat să ascundă urmele accidentului. Mai exact, ar fi înscenat o altă coliziune cu implicarea mașinii deteriorate. Ulterior, polițiștii au reușit să-l rețină pe complicele primarului, Ion Andronache. Nicanor Ciochină riscă până la șapte ani de închisoare. Acesta se declară nevinovat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#corp delict #Nicanor Ciochina #proces

În ultimele zile, în spațiul public se discută tot mai mult despre dreptul de veto în Uniunea Europeană. Evident, acest subiect a fost imediat preluat de cei anti-europeni, care vorbesc despre „discriminare” și „pierdere a suveranității”. Hai să explicăm simplu despre ce este vorba.

În prezent, peste 80% din deciziile UE se iau prin majoritate calificată. Adică doar mai puțin de 20% dintre decizii permit drept de veto – în special în politică externă, securitate, apărare sau impozitare.

Uniunea Europeană are azi 27 de state membre și 10 candidați. O Uniune cu 37 de state riscă să devină tot mai greu de gestionat dacă veto-ul se aplică prea larg. De aceea, mai multe state – inclusiv Germania, Franța, România și Spania – au propus încă din 2023 extinderea deciziilor luate prin majoritate calificată, pentru a evita blocajele.

Important: reducerea oportunităților de veto s-a făcut aproape de fiecare dată înaintea marilor extinderi. Nu e ceva „contra” noilor membri, ci o ajustare tehnică pentru ca UE să funcționeze cu mai multe state la masă. Exemplele istorice sunt clare:

▪️Actul Unic European (1986): introduce votul cu majoritate calificată (QMV) pentru piața internă; aproximativ 30% din legislație trece pe QMV.
▪️Maastricht (1993): QMV se extinde spre ~45%.
▪️Amsterdam (1999): ~60% din decizii pe QMV.
▪️Nisa (2003): ~70% pe QMV, pregătind extinderea spre Est.
▪️Lisabona (din 2009): ~80% din legislația Consiliului se adoptă prin QMV.

Concluzie: dacă UE va reduce din nou oportunitățile de veto acum, Moldova ar fi tratată la fel cum au fost tratate Austria sau Finlanda la aderarea din 1995, când reducerea veto-ului s-a făcut prin Tratatul de la Maastricht. Este o situație normală într-o Uniune în creștere, important e să fie explicată corect și comunicată în intern, cu argumente și o decizie bună privind momentul.

Pentru Moldova, interesul este clar: vrem să aderăm cât mai repede. O UE care decide mai simplu și mai eficient ne ajută atât până la, cât și după aderare. Dreptul de veto trebuie să rămână pentru chestiuni cu adevărat majore (apărare, securitate), iar în rest cooperarea și eficiența sunt în interesul nostru. O UE mai eficientă înseamnă și o aderare mai rapidă pentru Moldova.