Toamna este perioada în care oamenii își fac ordine împrejurul casei. La sate, este un obicei de a da foc la frunzele uscate, care împânzesc grădinile și curțile. În satul Corlăteni din raionul Rîșcani, oamenii s-au împărțit în două tabere. Cei care spun că nu au ce face cu frunzele căzute și le dau foc și cei care sunt deranjați de fumul insuportabil, scrie tvn.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oamenii recunosc că arderea frunzelor dăunează mediului, dar spun că nu știu ce altceva să facă cu ele.

„Le dăm foc, ce să facem, nu avem unde le duce, le-am duce în altă parte, dar nu avem unde le duce, mai dăm foc. Da, amenzile sunt mari, înțelegem, dar lumea nu are încotro. Dacă ar fi loc unde să le ducem, să facă ceva cu dânsele, eu știu ce pot să facă cu frunzele celea, în orice caz să fie în altă parte de dus, le-am duce în altă parte. Se vede și acum, tot satul e plin de fum”.

„Lasă cumva să facă, să mergă un tractor, cu ceva să le strângă, să spună că într-o zi, atunci, până acuma trebuia. Dar cunoașteți că amenzile sunt foarte mari? Apoi, de asta, se ferește lumea, dar care au spus, ce să fac cu dânsele, ia uite fumul. Mai ales aici a fost, îți spun vreo 3 zile în urmă, ceață că lăcrimau ochii, când am mers pe aici”.

Unii, mai ingenioși au găsit soluții. Aceștia folosesc resturile drept îngrășăminte pentru sol.

„Fac groapă și le îngrop în pâmânt, primăvara dacă ele sunt putrede le împrăștii și le folosesc ca îngrășământ. Așa să ardă cenușa ceea, dar DoamneFerește se poate aprinde ceva de la dânsele. Dapoi le-au spus de la primărie să nu dea foc, ce să le faci”.

Și specialiștii recomandă ca frunzele să nu fie strânse de pe pământ. Astfel, fără prea mare efort, se poate obține un sol fertil, aerat și sănătos.

„Inspecția de protecție a mediului Bălți aduce la cunoștință repetat că arderea este un proces și constituie o încălcare a legislației ecologice. În acest context venim cu un îndemn ca persoanele să opteze pentru colectarea separată a deșeurilor și folosirea frunzelor pentru prepararea compostului, ceare este cel mai bun îngrășământ organic și este o soluție mult mai rațională și avantajoasă pentru protecția mediului.

Mărimea amenzii pentru arderea neautorizată a resturilor vegetale variază între zece mii şi 15 mii de lei pentru persoanele fizice și de la 30 la 40 de mii de lei pentru persoanele juridice.

#amenzi #frunze uscate #toamna

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.