Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) consideră că legislația electorală actuală a Republicii Moldova conține principalele condiții necesare pentru desfășurarea unor alegeri parlamentare anticipate competitive. Cu toate acestea, există o serie de reglementări insuficiente și neclare care trebuie abordate pentru a elimina interpretările și pentru a îmbunătăți legislația electorală. Concluziile se conțin în Raportul interimar al Misiunii Internaționale de Observare a alegerilor anticipate parlamentare în Moldova ENEMO, prezentat într-o conferință de presă.

În mare parte, administrația electorală a gestionat și administrat activitățile în termenele stabilite și a acționat transparent, deși unele decizii CEC au ridicat întrebări pe parcursul procesului cu privire la imparțialitatea unor membri ai săi.

Potrivit șefului Misiunii Internaționale de Observare a alegerilor anticipate parlamentare din Moldova, Zlatko Vujovic, la data de 1 iunie, ENEMO a inițiat oficial o misiune internațională de observare a scrutinului care va avea loc la 11 iulie. Până acum ENEMO a acreditat 7 experți care fac parte din echipa de bază, precum și observatori pe termen lung care vor observa alegerile în, repartizate 5 echipe. In ziua alegerilor, ENEMO va monitoriza deschiderea secțiilor de votare, procesul de votare și numărare a voturilor. Pentru ENEMO aceasta este a 5 misiune de observare a alegerilor în Moldova. Până la data de 25 iunie, ENEMO a avut 408 întrevederi, dintre care 132 cu structuri ale CEC, 31 cu entități media și 82 cu societatea civilă și organizații care desfășoară activități în domeniul electoral și 12 cu alte părți interesate. Misiunea a observat 20 de activități de campanie de electorală.

Elene Nizharadze, șef adjunct al Misiunii, considera că, în Moldova, cadrul legal existent este în conformitate cu standardele internaționale și poate asigura desfășurarea alegerilor democratice, dacă acesta este pus în aplicare în mod corespunzător. Cu toate acestea, reglementările în domeniul electoral continuă să fie supuse revizuirilor pentru a soluționa problema ambiguității în normele legale și pentru a îmbunătăți reglementările privind soluționarea litigiilor electorale, utilizarea abuzivă a resurselor administrative, supravegherea finanțării campaniei electorale cât și alte aspecte. Adoptarea Regulamentului privind desfășurarea alegerilor în contextul pandemiei a fost un fapt pozitiv chiar dacă a fost realizat cu întârziere, după startul campaniei electorale. Totuși, consideră ENEMO, tratamentul inegal al alegătorilor cu simptome de infectare Covid -19, sau al celor din stânga Nistrului nu este justificat și contravine Codului Electoral.

În opinia sa, ritmul lent al campaniei s-a intensificat prin panouri publicitare, care au devenit vizibile în primele zile după înregistrarea concurenților electorali. Observatorii ENEMO au raportat cazuri de nerespectare a măsurilor anti-COVID-19 în cadrul întrunirilor electorale. Îngrijorător este că poliția nu a aplicat măsuri de sancționare. Totodată, în cadrul discursurilor candidaților, deseori au fost observate mesaje intolerante, pline de ură sau discriminatorii. Pentru combaterea fenomenului, CEC a propus semnarea unui cod de conduită. Spre regret, doar două partide politice au semnat documentul propus. ENEMO își exprimă îngrijorarea în legătură cu numărul de încălcări raportate în campania electorală, inclusiv tendința de favorizare de către autoritățile publice a anumitor candidați, implicarea APL în campanii, acuzațiile de cumpărare a voturilor, și utilizarea abuzivă a resurselor administrative. Acestea ar putea afecta corectitudinea alegerilor.

Expertul electoral, Elidon Lamani, a menționat că Guvernul Moldovei a alocat din fondul său de rezervă resurse financiare doar în proporție de doar 56% din cheltuielile solicitate de CEC pentru organizarea alegerilor. În pofida promisiunilor făcute de Guvern de a majora fondurile alocate pentru CEC, precum și promisiunile CEC de a revizui și reduce cheltuielile estimate, până la 25 iunie nu au fost adoptate decizii oficiale în acest sens. Astfel, ENEMO își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul pe care l-ar putea avea insuficiența finanțării asupra bunei desfășurări a procesului electoral și consideră că trebuie luate toate măsurile necesare pentru a soluționa această problemă în timp util. Activitatea CEC în perioada monitorizată poate fi evaluată per total ca fiind una transparentă. Mai mulți interlocutori ai Misiunii s-au arătat îngrijorați privind deschiderea secțiilor de votare a 150 de secții de votare pentru diasporă, luată fără a fi respectate prevederile Codului Electoral. Decizia, în opinia lor, ar fi motivată politic.

Maja Milikic, analist media, susține că mass-media în Republica Moldova este diversă și polarizată din cauza gradului înalt de concentrare a dreptului de proprietate asupra posturilor de televiziune naționale controlate de persoane fizice afiliate partidelor politice. Se atestă lipsa independenței editoriale și incapacitatea mass-mediei de a asigura o mediatizare echilibrată. În timp ce radioul și TV-ul rămân a fi principala sursă de informații cu caracter politic, politicienii folosesc din ce în ce mai mult cele mai influente surse media online, inclusiv platformele de socializare pentru comunicarea mesajelor electorale. Lipsa unor reglementări specifice privind mass-media online și platformele sociale de comunicare trezesc îngrijorări în legătură cu răspândirea informațiilor false care pot influența formarea opiniei publice distorsionate.

Misiunea de Observare a alegerilor ENEMO din data de 11 iulie curent a alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova este susținută financiar de către Delegația Uniunii Europene, Institutul Național Democratic (NDI) și Ambasada Regatului Țărilor de Jos.

#alegeri #ENEMO #raport

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.