Comisia Europeană a lansat prima licitație internațională pentru achiziția comună de gaze naturale, în cadrul Platformei Energetice a UE, care a fost de succes, anunță vicepreședintele Maroš Šefčovič, scrie Bani.md cu referire la un comunicat de presă.

Reper istoric! Comisia Europeană a lansat prima achiziţie comună de gaze

„Aceasta este o etapă istorică – deoarece, pentru prima dată, ne folosim de greutatea economică colectivă a UE pentru a ne spori securitatea energetică și pentru a face față prețurilor ridicate la gaze”, a declarat oficialul european, adăugând că „răspunsul pieței a fost pozitiv și încurajator. Pentru prima licitație care a avut loc au depus cereri pentru un volum total de aproximativ 11,6 miliarde de metri cubi de gaz. Cererea de GNL reprezintă aproximativ 2,8 miliarde de metri cubi, în timp ce aproape 9,6 miliarde de metri cubi sunt solicitați pentru livrarea prin conducte”, a explicat Šefčovič.

Potrivit acestuia, în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, au fost convenite 100% și, respectiv, 80% din volumele solicitate.

Cumpărătorii și vânzătorii vor începe acum să negocieze contractele de gaz. UE nu este implicată în aceste negocieri comerciale. El a precizat că UE intenționează să lanseze o a doua rundă de colectare a ofertelor și de licitație în a doua jumătate a lunii iunie și că sunt planificate alte trei runde până la sfârșitul acestui an.

„Între timp, echipa mea și cu mine vom continua să lucrăm cu furnizorii internaționali de gaze pentru a atrage mai mulți dintre ei pentru rundele viitoare. Cred că aceasta este o oportunitate pentru ei de a-și extinde baza de clienți. Și este un câștig pentru toate părțile”.

#Bani.md #metan #Republica Moldova #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.