Dacă vrem să aflăm cum au stat lucrurile în justiția din Moldova în 2023, prin prisma statisticii de la Curtea Europeană pentru Drpturile Omului (CtEDO), trebuie să examinăm datele care vor fi în 2026-2027, afirmă Olesea Stamate, în studioul Radio Chișinău. Jurista a menționat că e nevoie de câțiva ani, pentru ca procesele să treacă de instanțele naționale. Abia apoi poate fi solicitată ședința CtEDO.

Stamate a precizat că dosarele de la CtEDO, pe baza cererilor depuse în 2023, vizează procese care au fost audiate de judecătorii moldoveni începând cu anul 2020 sau chiar mai devreme. Totodată, conform deputatei, trebuie examinat raportul, pentru a stabili ce chestiuni vizează dosarele.

„Nu am reușit să examinez în detaliu raportul sau cifrele care ne-ar arăta mai multe. Cererile depuse la CtEDO vizează diverse etape ale procesului judiciar. (…) Ca să depui o cerere la CtEDO, înseamnă că ai epuizat instanțele naționale. Deci, primul nivel, apelul și eventual dacă ai mers pe cale extraordinară. Respectiv, vă dați seama cât timp ia ca să finalizezi etapele naționale, ca să poți adresa cerere la CtEDO. Pe majoritatea cererilor adresate anul trecut, asta ar însemna că a început litigiul în 2020. Faptul că sunt mai multe cereri depuse la CtEDO nicidecum nu reflectă starea justiției în modul actual. Majoritatea vizează procese care au avut loc acum trei, patru, cinci, șase ani în urmă și abia acum au putut să fie depuse la CtEDO”, a declarat Stamate.

Precizăm că, începând cu anul 1997 și până în anul 2022 inclusiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 575 de hotărâri în cauze privind Republica Moldova, conform Centrului pentru Reforme în Justiție (CRJM). Drept urmare, au fost constatate 754 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar cele mai multe dintre ele referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Pentru condamnările din 2022 statul urmează să plătească jumătate de milion de euro. Cifra totală de despăgubirilor, începând cu 1997, ajunge la 22,5 milioane de euro.

Moldova, „mulsă de bani” pentru condamnările la CEDO din 2022. Care este cifra totală

#CtEDO #dosare #justitie #Moldova #Olesea Stamate

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.