Dacă vrem să aflăm cum au stat lucrurile în justiția din Moldova în 2023, prin prisma statisticii de la Curtea Europeană pentru Drpturile Omului (CtEDO), trebuie să examinăm datele care vor fi în 2026-2027, afirmă Olesea Stamate, în studioul Radio Chișinău. Jurista a menționat că e nevoie de câțiva ani, pentru ca procesele să treacă de instanțele naționale. Abia apoi poate fi solicitată ședința CtEDO.

Stamate a precizat că dosarele de la CtEDO, pe baza cererilor depuse în 2023, vizează procese care au fost audiate de judecătorii moldoveni începând cu anul 2020 sau chiar mai devreme. Totodată, conform deputatei, trebuie examinat raportul, pentru a stabili ce chestiuni vizează dosarele.

„Nu am reușit să examinez în detaliu raportul sau cifrele care ne-ar arăta mai multe. Cererile depuse la CtEDO vizează diverse etape ale procesului judiciar. (…) Ca să depui o cerere la CtEDO, înseamnă că ai epuizat instanțele naționale. Deci, primul nivel, apelul și eventual dacă ai mers pe cale extraordinară. Respectiv, vă dați seama cât timp ia ca să finalizezi etapele naționale, ca să poți adresa cerere la CtEDO. Pe majoritatea cererilor adresate anul trecut, asta ar însemna că a început litigiul în 2020. Faptul că sunt mai multe cereri depuse la CtEDO nicidecum nu reflectă starea justiției în modul actual. Majoritatea vizează procese care au avut loc acum trei, patru, cinci, șase ani în urmă și abia acum au putut să fie depuse la CtEDO”, a declarat Stamate.

Precizăm că, începând cu anul 1997 și până în anul 2022 inclusiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 575 de hotărâri în cauze privind Republica Moldova, conform Centrului pentru Reforme în Justiție (CRJM). Drept urmare, au fost constatate 754 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar cele mai multe dintre ele referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Pentru condamnările din 2022 statul urmează să plătească jumătate de milion de euro. Cifra totală de despăgubirilor, începând cu 1997, ajunge la 22,5 milioane de euro.

Moldova, „mulsă de bani” pentru condamnările la CEDO din 2022. Care este cifra totală

#CtEDO #dosare #justitie #Moldova #Olesea Stamate

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.