O cireadă de vaci a ajuns de la Grătiești tocmai în Capitală. Bovinele au fost surprinse plimbându-se, în această după-amiaza, pe o stradă din cartierul Poșta Veche. Rămase fără supraveghere, vacile au păscut în voie, iar la un moment dat, câteva au traversat și strada prin traficul aglomerat din Chișinău. După ceva timp, un văcar a venit să le mâne înapoi și ne-a spus că cel care trebuia să aibă grijă de bovine a adormit în proces, transmite TV8.

Cireada de vaci a fost surprinsă pe strada Calea Orheiului din Capitală. Acestea făceau slalom printre mașinile care au încetinit pentru a le lăsa să traverseze. Așa cum bovinele nu erau supravegheate, șoferii din zonă au circulat cu mare prudență pentru a nu provoca vreun accident.

„Sigur că este periculos pentru că este pusă în pericol și viața animalului, dar și a omului”.

Un bărbat care aștepta în stație ne-a spus că lucrează în acea zonă de mai mulți ani și că nu a văzut niciodată animale care să pască în această regiune.

„Le supraveghează cine, ați văzut? – Nu am văzut pe nimeni, ele singure au traversat. – Dar de unde sunt? – Au venit din această parte și au intrat în această pădure, aici eu le văd prima dată. Singur am fost uimit să văd atâtea vaci pe aici. – Am văzut că se opreau mașinile. – Foarte multe erau și traversau singure, foarte periculos”.

După câteva minute bune, din pădure a ieșit un văcar care ne-a povestit că bovinele au venit în capitala tocmai de la Grătiești, fiind lăsate fără supraveghere:

„Acum mergem spre hotarul nostru pentru că văcarul nu este. – Dar de unde vin, unde aici este fermă? – La Grătiești. – de la Grătiești au ajuns aici?- Da, prin pădure. – Până acum au fost nesupravegheate? -Da, pentru că era alt văcar, eu am fost trimis după ele, acela a băut și a adormit”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #vaci

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.