Forțele ucrainene au lansat, în noaptea de 4 mai, un atac cu drone asupra Moscovei, iar una dintre ele ar fi lovit un complex rezidențial de lux din capitala rusă, scrie The Kyiv Independent, cu referire la canale de Telegram rusești.

Potrivit informațiilor apărute online, o dronă ar fi fost observată zburând la altitudine joasă spre Moscova, cu puțin timp înainte de ora 01:00. La scurt timp, locuitorii au raportat explozii puternice în mai multe zone ale orașului.

Imagini distribuite pe rețelele sociale arată avarii la etajele superioare ale unui bloc înalt de apartamente, identificat drept Turnul Mosfilm – un imobil de lux situat în vestul capitalei. Resturi de dronă ar fi căzut și pe stradă, în timp ce echipele de intervenție au ajuns la fața locului.

Atacul ar fi avut loc la aproximativ șapte kilometri de Piața Roșie și la circa trei kilometri de sediul Ministerului rus al Apărării, într-o zonă exclusivistă, unde se află și ambasade sau reședințe diplomatice.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a confirmat incidentul și a declarat că nu au fost înregistrate victime. Ulterior, acesta a anunțat că alte două drone care se îndreptau spre oraș au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană.

Publicația menționată precizează că nu poate verifica independent aceste informații, iar autoritățile ucrainene nu au comentat deocamdată incidentul. Nici amploarea exactă a pagubelor nu este clară.

În ultimele luni, Rusia a raportat mai multe atacuri cu drone asupra Moscovei, însă capitala este, în general, bine protejată împotriva amenințărilor aeriene, iar infrastructura civilă este rar afectată.

Atacul are loc cu doar câteva zile înainte de parada de 9 mai din Piața Roșie, eveniment simbolic prin care Kremlinul își etalează, de obicei, forța militară. Anul acesta, însă, Ministerul rus al Apărării a anunțat că tehnica militară nu va fi expusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#drona #moscova

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.