Deputata ȘOR Marina Tauber, împreună cu câțiva colegi din fracțiunea cu același nume, au stat în zadar la ușa biroului cu nr. 302, acolo unde vineri, 17 decembrie curent, s-au întrunit membrii Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități pentru a examina nouă cereri parvenite de la procurorul general interimar, Dumitru Robu, întru motivarea necesității ridicării imunității parlamentare a lui Ilan Șor, care nici măcar o zi nu a fost prezent în Parlamentul Republicii Moldova, după alegerile anticipate din 11 iulie 2021. „Circ”, a comentat deputata.

Comisia juridică, numiri și imunități s-a întrunit la ora 11:00, cu ușile închise, pentru a examina cererile. Potrivit datelor de pe site-ul Parlamentului, din ea fac parte următorii deputați: Olesea Stamate, președintă; Vasile Bolea și Veronica Roșca, vicepreședinți; Igor Chiriac, secretar; Ana Calinici, Artemie Cătănoi, Alla Dolință, Vasile Grădinaru, Boris Popa, Alexandr Suhodolski și Denis Ulanov – membri.

Marina Tauber a transmis în direct pe pagina sa de Facebook, timp de o oră, tentativa sa de a intra la această ședință. Ofițerii SPPS nu i-au permis însă, explicându-i că „este o măsură de protecție”.

La ședința în cauză, fusese invitat președintele Parlamentului, deputatul PAS Igor Grosu, și anume el ar fi fost însoțit de paza de stat.

„Eu vreau să particip la ședință. … Patru persoane îl așteaptă pe domnul Grosu”, a declarat deputata.

Tentativa a eșuat, or cel puțin nu știm exact dacă a reușit să intre în birou până la ora publicării știrii, pentru că filmarea a fost finalizată.

Amintim că, în dimineața de 16 decembrie curent, în adresa Parlamentului au parvenit nouă cereri de la Procuratura Generală privind ridicarea imunității lui Ilan Șor pentru reținerea, percheziția, arestarea și trimiterea acestuia în judecată.

Și în fosta legislatură Ilan Șor a rămas fără imunitate. S-a întâmplat în data de 15 august 2019. Cu un demers în acest sens a venit la fel Dumitru Robu. La baza cererii de atunci au stat acuzațiile că ar fi participat la devalizarea sistemului bancar în perioada 2010-2014 de la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cunoscută în spațiul public ca „frauda bancară” sau „furtul miliardului”.

Ilan Șor este în căutare internațională din 30 iulie 2019. A fugit din țară, după ce Partidul Democrat (PDM), condus de Vladimir Plahotniuc, a cedat puterea în favoarea coaliției formate între PSRM și Blocul ACUM (PAS, Platforma DA). S-ar afla în Israel. În acea perioadă, și liderul democraților a dispărut, despre care se spune că ar fi în Turcia.

#Circ #Ilan Șor #Marina Tauber #parlament

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.