Fostul viceprimar al Capitalei Victor Chironda va depune un demers la CNA și procuratură pentru a solicita examinarea legalității acțiunilor funcționarilor publici din cadrul Primăriei Chișinău. Mai exact, Chironda a declarat despre faptul că demersul va fi depus în legătură cu schema de autorizare ilegală a construcției mansardelor deasupra blocurilor de pe strada Eugen Doga 4 și Alexandru cel Bun 96. Evenimentul a fost transmis în direct pe RLIVE.MD.

„Așa cum pe actele permisive emise de primăria Chișinău stă și semnătura mea în perioada aflării mele în funcție, m-am simțit obloigat pentru a contacta locatarii și aduce lumină în acest caz și asupra celor întâmplate. Este foarte ușor să pui vina pe o anumită persoan, dar trebuie de săpat mai adânc și de înțeles esența problemei”, a declarat Chironda.

Totodată, fostul viceprimar al Capitalei a declarat că a fost „tras” pe sfoară de funcționarii de la Direcția Arhitectură și Urbanism și Direcția Locativ-Comunală.

„În martie 2020, funcționarii de la Direcția Arhitectură și Urbanism și Direcția Locativ-Comunală au pregătit și elaborat acte de autorizare în construcții, cu depășirea atribuțiilor, în baza unor acte falsificate. Și mi le-au dat la semnat. Pornind de la premisa că funcționarii DGAURF și-au exercitat obligațiile prevăzute de lege și având în vedere prezența semnăturii Arhitectului-șef al mun. Chișinău, Svetlana Dogotaru și a Vicedirectorului Direcției Igor Vrabie, am presupus că actele respectă prevederile legale și le-am avizat”.

Chironda a declarat că deși a fost dus în eroare, urmare a unei petiții primite din partea locatarilor, a reverificat actele și a constatat prezența unor încălcări grave.

„Am informat Primarul General, solicitând să inițieze o anchetă de serviciu pe funcționarii din Direcția Locativă și Direcția Arhitectură, responsabili de întocmirea actelor menționate. Și am semnat o dispoziție de revocare a Autorizației de construcții emise cu încălcări. Deși am fost indus în eroare de subalternii din cadrul primăriei, imediat ce am stabilit existența unor abuzuri și neconformități am făcut toate demersurile necesare pentru a preveni comiterea unei ilegalități. Însă „investitorul” a atacat în instanță dispoziția mea și acum locatarii și Primăria sunt nevoiți să se judece cu el”.

Prin urmare, Victor Chirondă a solicitat repetat și public Primarului General Ion Ceban dispunerea unei anchete de serviciu pe funcționarii DGAURF și DGLCA implicați în autorizarea construcției mansardei din str. Doga 4 și Al. cel Bun, 96.

„Astăzi voi depune un demers la Procuratură și CNA în care voi solicita examinarea legalității acțiunilor funcționarilor publici din cadrul Primăriei Chișinău implicați în acest caz. La fel, mă declar deschis și disponibil pentru orice clarificări și investigații pe acest caz. Sunt gata să îmi asum responsabilitatea și să fiu tras la răspundere pentru semnăturile pe aceste acte. Însă vreau să fie trași la răspundere și funcționarii care m-au indus în eroare și au elaborat acte permisive în baza unor falsuri”.

De menționat că Victor Chironda fost demis din funcția de viceprimar al Capitalei în luna iulie, iar de atunci locul a rămas vacant.

La data de 25 octombrie curent primarul Capitalei Ion Ceban a propus în cadrul ședinței Biroului Permanent candidatura fostului ministru al Justiției Fadei Nagacevschi în funcția de viceprimar al Capitalei, însă la data de 28 octombrie, în cadrul ședinței CMC, proiectul de decizie nu a fost aprobat de consilierii municipali.

Realitatea.md amintește că Victor Chironda critică de ani de zile activitatea Primăriei municipiului Chișină, atât în mandatul ex-edilului Dorin Chirtoacă, cât și cei care l-au precedat, asigurând interimatul funcției.

#CNA #demers #ilegalitati #Procuratura #Victor Chironda

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.