Tatiana Batin, șefa cabinetului lui Igor Grosu, a demisionat. Funcționara a depus cererea pe fundalul scandalului care o vizează pe Anastasia Taburceanu. Speakerul afirmă că nu are pretenții la activitatea pe care a desfășurat-o oficiala.

Potrivit speakerului, demisia a fost înaintată alaltăieri. Șeful Legislativului a dezvăluit că, în opinia sa, este vorba despre o „demisie de onoare.

„Trebuie să înțelegeți, atunci când omul consideră că în circumstanțele în care membru a familiei este implicat în acest scandal, este considerat de bun ton, chiar dacă nu este vizată direct, să facă acest gest. Eu am apreciat acest gest și am semnat cererea. Îi doresc mult succes”, a declarat Grosu.

Cu puțin timp înainte de a se afla public despre demisia Tatianei Batin, TV8 a publicat o investigație în care scria că soțul ei ar fi făcut afaceri cu un cetățean leton, vizat de sancțiuni internaționale. Igor Grosu a spus că demisia a fost depusă înainte de a deveni publice informațiile.

Președinta Maia Sandu a comentat situația la emisiunea „În Profunzime” de la Pro TV că nu este un caz pe care ar putea să-l explice.

Investigație: O rudă a Maiei Sandu ar fi făcut tranzacții cu un traficant de arme. Reacția președintei

Anterior, o altă verișoară a Maiei Sandu, Anastasia Taburceanu, s-a pomenit în centrul unui scandal, după ce s-a aflat că era angajată la Moldatsa și primea leafă de circa 120.000 de lei lunar. Ulterior, ea a demisionat și a anunțat că va restitui banii încasați.

Anastasia Taburceanu pleacă de la Moldatsa și promite să restituie sporurile salariale

#demisie #Igor Grosu #Maia Sandu #parlament #Tatiana Batin #verisoara

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.