Oamenii legii cercetează acțiunile unei autorități criminale de amenințare, șantaj și estorcare de bani în sume de 150.000 euro, 11 milioane lei și 200.000 euro, de la doi oameni de afaceri. Conform informațiilor, făptuitorul are vârsta de peste 50 de ani și este membru al unui grup criminal organizat, iar acțiunile investigate ale acestuia au fost documentate începând cu anul 2020.

„În rezultat, a devenit cunoscut faptul că bărbatul ar fi organizat prin intermediul complicilor săi filaj asupra părților vătămate și asupra membrilor de familie ale acestora. Urmare a perchezițiilor la domiciliul și casa de vacanță a bărbatului, oamenii legii au ridicat un pistol-mitralieră cu două încărcătoare, circa 200 cartușe și mai multe cartele telefonice”, se arată în nota informativă a Poliției.

Oamenii legii spun că individul a folosit arma ridicată, înregistrată pe soția sa, la comiterea acțiunilor de șantaj asupra victimelor. Actualmente, la solicitarea procurorilor PCCOCS, acesta este plasat în arest preventiv.

„Aceeași măsură preventivă a fost aplicată și față de un complice de-al său la acțiunea de șantaj, pentru fapta de tâlhărie asupra cetățenilor ucraineni, care au fost deposedați de 500 mii dolari”.

De menționat că, până la o hotărâre judecătorească finală, potrivit legii, ambii se prevalează de prezumția nevinovăției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#grup criminal #oameni de afaceri #oamenii legii #perchizitii #șantaj

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.