Brățara electronică prin care era monitorizat bărbatul care și-a împușcat mortal soția la Măgdăcești, Criuleni, iar apoi s-a sinucis, ar fi putut să nu funcționeze, afirmă ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Aceasta spune că autoritățile verifică în prezent toate circumstanțele și că sunt pornite mai multe anchete pentru a stabili cum a fost posibil ca agresorul, aflat sub monitorizare electronică și cu o ordonanță de protecție, să ajungă la locuința victimei.

„Referitor la cum au funcționat mecanismele de protecție, acest bărbat avea emisă ordonanță de protecție, se afla sub monitorizare electronică. Mai mult ca atât, este inițiată și o cauză penală de către Procuratura Generală pentru a investiga cum a fost posibil ca un agresor aflat sub monitorizare electronică să se apropie și să intre în locuința victimei”, a declarat Daniella Misail-Nichitin după ședința Guvernului de miercuri, 2 septembrie.

Ministra a menționat că un proces penal este pornit și la Inspectoratul de Poliție Criuleni și Procuratura Criuleni, pentru a fi stabilite toate circumstanțele privind funcționarea brățării electronice.

„La fel, la Inspectoratul de Poliție Criuleni și Procuratura Criuleni este pornit un proces penal care urmează să stabilească absolut toate circumstanțele din punct de vedere al funcționalității brățării electronice care a fost afectată. Este cert că noi avem nevoie de o finalitate în acest caz în cel mai scurt timp, dar toate declarațiile le vom face după ce vor fi finalizate atât anchetele de serviciu… este demarată și o anchetă la Inspectoratul Național de Probațiune”, a precizat ministra.

Misail-Nichitin a spus că în cadrul investigațiilor urmează să fie stabilit când exact a dispărut brățara electronică.

„La cercetarea de la fața locului, polițiștii nu au stabilit brățara. Deja urmează în cadrul cercetărilor și investigațiilor să fie examinată când exact a dispărut această brățară. Din informația cercetată există ipoteză că această brățară nu a funcționat”, a declarat aceatsa.

Ea a adăugat că urmează să fie efectuate expertize și că sunt analizate toate circumstanțele, inclusiv perioada de la aplicarea dispozitivului de monitorizare.

Ministra a explicat și cum ar trebui să funcționeze sistemul de monitorizare. Potrivit acesteia, angajații Inspectoratului Național de Probațiune trebuie să anunțe poliția atunci când dispare semnalul GPS al brățării sau când persoana monitorizată se apropie de victimă la o distanță mai mică decât cea stabilită prin ordonanța de protecție.

„La modul practic, sistemul de monitorizare al brățărilor este realizat de către angajații Inspectoratului Național de Probațiune. Atunci când semnalul GPS dispare, sau atunci când persoana care este sub monitorizare se apropie la o distanță mai mică decât cea care este indicată în ordonanța de protecție, ei sunt obligați să anunțe poliția”, a explicat Misail-Nichitin.

În cazul de la Măgdăcești, însă, alerta nu ar fi ajuns la poliție.

„În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat, respectiv, nu a intervenit nici cel mai apropiat echipaj de poliție”, a spus ministra.

Potrivit informațiilor prezentate de aceasta, la Serviciul 112 a fost înregistrat un singur apel în ziua tragediei, la ora 9:16. Apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție la ora 9:17. Misail-Nichitin a menționat că au mai fost înregistrate și alte apeluri despre acest caz, iar circumstanțele acestora urmează să fie verificate.

Amintim că, tragedia s-a produs la 31 august, în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni. Un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis.

Corpurile neînsuflețite ale celor doi au fost găsite în propria locuință de fiica lor de 15 ani. Pe numele bărbatului era emisă o ordonanță de protecție, prin care îi era interzis să se apropie de soție.

Potrivit informațiilor, bărbatul a mers la locuința comună având asupra sa o armă deținută ilegal, cu care și-a împușcat soția.

În urma tragediei, trei fete au rămas orfane, dintre care două sunt minore, de 7 și 15 ani. Acestea au primit asistență psihologică și au fost plasate temporar în siguranță la rude din familia extinsă, sub monitorizarea specialiștilor de la asistența socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Criuleni #Ministerul Afacerilor Interne #omor #soți

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.