Zeci de moldoveni ar fi solicitat, în mod dubios, să voteze pe teritoriul Rusiei, la alegerile din 20 octombrie, acolo unde vor fi deschise două secții de votare. Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) susțin că ar fi vorba de alegători fictivi, întrucât solicitările ar fi fost făcute de pe aceeași adresă electronică pentru 20 și chiar 50 de persoane. Potrivit CEC, dinamica participării în ultimele trei scrutine în secțiile de votare deschise în Federația Rusă arată o tendință în descreștere.

Autoritatea susține că unele persoane, care s-ar fi înregistrat pentru a vota la Moscova, se află în Moldova și neagă faptul că ar intenționa să voteze în străinătate.

„La etapa inițială, vedeam înregistrări de pe aceeași adresă de e-mail câte 20, 30, 50 de înregistrări, deci de pe un e-mail, ceea ce contravine Regulamentului. După ce am limitat tehnic această posibilitate, reducând numărul maxim de înregistrări la șapte, așa cum prevede cadrul legal, înregistrările au continuat, doar că de pe adrese vădit anonime, cu utilizare de denumiri repetitive doar cu modificarea unei litere sau cifre în denumire sau cu aceeași denumire doar cu extensie de Mail.ru, Rambler.ru sau Yandex.ru.

Aceeași denumire doar cu cele trei tipuri de adrese. Și odată ce avem aceste petiții de la cetățeni cu informarea că ei nu au efectuat o asemenea înregistrare, unii de fapt nici nu au părăsit teritoriul țării, alții nici nu intenționează, etapa imediat următoare, mai cu seamă pentru 20 octombrie să părăsească țara. Deci se conturează acea concluzie că aceste înregistrări au fost efectuate de terțe persoane, pără știrea persoanelor ale căror date personale au fost utilizate. Noi vom continua să colectăm aceste date, aceste informații pentru a putea veni cu niște concluzii finale”, a menționat președinta CEC.

În context, președinta CEC, Angelica Caraman, a îndemnat cetățenii să fie precauți și să sesizeze organele competente, la necesitate.

„Noi reiterăm îndemnul către alegători de a fi foarte atenți și precauți în cei ce privește datele lor cu caracter personal, deci să nu le furnizeze persoanelor neautorizate și să sesizeze atât Comisia Electorală Centrală, cât și organele de drept, mă refer la Poliție, despre aceste cazuri atunci când dânșii nu au efectuat aceste înregistrări prealabile, dar astăzi constată că nu sunt în listele electorale tocmai din cauza că ar fi indicat o adresă din Federația Rusă.

Noi pe această cale, de asemenea, reiterăm și îndemnul către participanții în acest scrutin să utilizeze drepturile lor cu bună credință, să aibă o campanie corectă, să aibă o campanie onestă și să nu utilizeze tertipuri în a pune sub umbră, de fapt, corectitudinea procesului electoral”, a mai adăugat Angelica Caraman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că numărul real al moldovenilor aflați în Rusia este în scădere semnificativă. În timp ce socialiștii vehiculează cifra de 400.000 de cetățeni moldoveni în Federația Rusă, studiile contrazic această estimare. Datele statistice prezentate de Academia Prezidențială pentru Economie și Administrație Publică din Moscova (RANEPA) arată că la 1 decembrie 2020, în Rusia se aflau doar 205.747 de moldoveni.

Această cifră reprezintă o scădere cu aproximativ 95.000 față de aceeași perioadă din 2019 și este de două ori mai mică decât la sfârșitul anului 2017. Mai mult, studiile arată că numărul cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia a continuat să scadă drastic, ajungând la 132.875 în luna mai 2021.

În 2020, la alegerile prezidențiale, în primul tur au votat 5.605 cetățeni, iar în Turul II, numărul votanților a ajuns la 14.068. În 2021, la alegerile parlamentare anticipate, au participat 6.154 de cetățeni moldoveni din Rusia.

Numărul cetățenilor moldoveni, aflați în Rusia, a scăzut drastic. Ce relevă datele statistice

#alegeri #Angelica Caraman #președinta CEC #sedinta

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.