Circa 1500 de oameni din opt localități ale regiunii Zargoza, Spania, au fost evacuați după ce un incendiu masiv de vegetație a scăpat de sub control. Autoritățile estimează că în total vor fi afectate circa 8000 de hectare.

Situația este critică în orașul Añon de Moncayo și că prioritatea celor 300 de pompieri care luptă cu acest incendiu este protejarea vieților umane și a localităților, potrivit AFP. Focul a izbucnit sâmbătă și s-a extins pe un perimetru de 50 de kilometri în mai puțin de 24 de ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei evacuați din calea flăcărilor s-au adăpostit în trei centre sportive din orașele din apropiere. Perspectivele de lichidare a arderii depind de starea vremii, iar specialiștii prognozează vând puternic în regiune.

Seceta și temperaturile extrem de ridicate din Spania transformă 2022 în cel mai rău an al secolului în ceea ce privește incendiile. Până acum, Ministerul Spaniol pentru Tranziție Ecologică a înregistrat 43 de arderi masive.

Din cauza secetei extreme care a lovit în 2022 Europa, mai multe țări s-au confruntat cu fenomene similare. Mii de pompierii au fost mobilizați și în Grecia, Portugalia și Franța pentru a opri flăcările. Și pădurea siberiană s-a aprins, iar autoritățile sunt neputincioase față de incendiu și smog.

Anunțul MAEIE în urma incendiului de pe insula Thassos. Ce spun despre moldovenii aflați pe insulă

#incendii de vegetatie #incendiu #oameni evacuați #Spania #Zargoza

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.